1. a) Transformă vorbirea directs in vorbire indirecta:
Glasul lui deodata scăzuse intr-un tremur de lacrimi.
Şi pe omul care ţi-a pálit oaia nu-l cunosti?
Nu-i de la noi din sat, nu-l cunosc.
De ce nu te-ai intors repede să spui lui tatu-tu?
Tatuca nu-i acasă; a iesit la arat cu cei mari.
Și de ce spui că ţi-o lásase mámucá-ta tie?
Apoi nu stii? Eu n-am mama. A murit in postul Crăciunului şi ne-a
lăsat singuri. Acu n-are cine mă spăla, n-are cine ma ingriji,
ro
mangaiat aşa pe frunte şi mi-a spus că-mi lasă mie mioara asta ..."
b) Alcătuieşte propozitii in care cuvântul lacrimi să îndeplinească alte
două functii sintactice decat in textul dat.
edia
6
buna ... Intr-o zi, i-a fost rău, s-a pus in pat, s-a murit intr-o duminică. Şi-nainte de asta,
... n-are cine-mi spune ovo
(Mihail Sadoveanu - „Un om va rog ambele dau coroana si ma abonez
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
a. Glasul lui deodată scăzuse într-un tremur de lacrimi. Omul îl întreabă dacă îl cunoaște pe omul care i-a plătit oaia, iar băiatul răspunde că nu îl cunoaște, deoarece nu este din sat de la el. Întrebat de ce nu a mers să îi spună tatălui, băiatul răspunde că tatăl lui nu este acasă, ci este plecat la arat cu oamenii mari. Omul, curios, îl întreabă pe băiat de ce afirmă că oaia i-a fost lăsată de mama lui, iar băiatul îi răspunde că nu are mamă și că dânsa a murit în postul Crăciunului și i-a lăsat singuri. Băiatul continuă și afirmă că nu mai are cine să îl spele și să îl îngrijească.
b. În text, ”de lacrimi” îndeplinește funcția sintactică de atribut substantival prepozițional
Lacrimile se scurg pe obraji. (subiect)
Le-am oferit lacrimilor prilej să curgă. (complement indirect)
Explicație: