1. Cum este privită geografia de către Strabon ? Ce statut are şi ce rol trebuie să joace într-o societate dezvoltată ?
2. Care au fost consecinţele ideilor lui Ptolemeu impuse cartografic asupra cunoaşterii geografice a lumii?
3. Cum trebuie privit Evul Mediu sub raportul cunoaşterii geografice: o fază/perioadă de regres sau altceva ? Argumentaţi opţiunea dvs.
4. Prezentaţi contribuţia lui Marco Polo la cunoaşterea geografică a Lumii Vechi ? Ce impact a avut lucrarea sa Il Milione ?
5. Evidenţiaţi "contribuţia" expansiunii Imperiului Otoman la declanşarea epopeii Marilor Descoperiri Geografice.
Teme de control:
1. Geografie umană sau antropogeografie o dispută ştiinţifică sau doar lingvistică?
2. Geografia umană în antichitate: reprezentanţi, realizări.
3. Geografia umană în Evul Mediu: reprezentanţi, realizări. .
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
1.Strabon (Στράβων) -în varianta latinizată Strabo- - d. 21 sau 26 d. Hr.), era de fapt o poreclă, însemnând Sașiul, purtată de un vestit istoric și geograf antic grec.
A studiat în Asia Minor, Armenia, Grecia, Roma și Alexandria și a călătorit în Europa, Africa și Asia Mică, până la Marea Roșie.
Primele schițe istorice, cuprinse în 47 de cărți, scrise probabil între 27 î. Hr. și 7 d. Hr, citate de autori ce i-au urmat, s-au pierdut aproape în întregime.
Apoi a scris Geografia, pe baza propriilor observații și a operelor predecesorilor săi, inclusiv Homer, Eratosthenes, Polybius și Poseidonius. Lucrarea conține, pe lângă material istoric, o serie de descrieri de locuri (clima, relieful, hidrografia) și popoare, cu aspecte etnografice și mitologice, constituind un bogat izvor de cunoștințe despre lumea antică. Valoarea lucrării este inegală, în mare măsură fiindcă Strabon a avut o încrderere deplină în scrierile lui Homer, considerând că acesta a avut o cunoaștere exactă a locurilor și neamurilor despre care narează în epopeile sale și deoarece nu a inclus datele din Istoriile lui Herodot.
Geografia s-a păstrat aproape în întregime, cu excepția unui fragment al cărții a 7-a, din care însă au rămas totuși numeroase fragmente. Lucrarea este împărțită în 17 cărți.:
2 cărți introductive (discuție despre definiția și cadrul geografiei)
8 cărți despre Europa
6 cărți despre Asia
1 carte despre Africa, mai ales Egipt.
2.Cea mai mare contribuție la dezvoltarea științei cartografice ale timpurilor sale a adus-o Ptolemeu (cca. 90-168) autorul lucrării geografice cu peste 8.000 de indicații toponimice, autorul unui Atlas cu 28 de hărți realizate pe baza unei rețele cartografice riguroase și sprijinite pe puncte ale căror coordonate geografice erau cunoscute. Ptolemeu realizează aceste hărți utilizând proiecțiile cartografice.
3.Evul Mediu (epoca mijlocie) a fost în istoria europeană perioada dintre Antichitate și epoca modernă. Perioada medievală este subdivizată în trei fazee: Evul Mediu Timpuriu, Evul Mediu clasic și Evul Mediu Târziu.
Depinzând de continent, această epocă a început în anii 200-600, și s-a încheiat în 1500-1700. Civilizații clasice majore ca Regatul Han, Imperiul Roman de Apus, Imperiul Gupta și Imperiul Sassanid au căzut în secolele III-VII. Epoca s-a caracterizat prin invazii din Asia Centrală, dezvoltarea a trei mari religii: Creștinismul, Islamul și Budismul, precum și amploarea contactelor comerciale și militare dintre civilizații.
In opinia mea,perioada Evului Mediu sub raportul cunoasterii geografice este o fază de progres,deoarece lumea a progresat in activitati si in domenii de modernizare a lumii.
4.Marco Polo (n. 15 septembrie 1254,[1] Veneția, Republica Veneția – d. 8 ianuarie 1324,[2][3] Veneția, Republica Veneția) a fost un comerciant venețian, care s-a făcut cunoscut prin relatările sale despre o călătorie în China.
S-a născut în jurul anului 1254. În relatările sale menționează anul 1271 ca data de plecare în lunga călătorie către China. A pornit la drum împreună cu tatăl și cu unchiul său. Acolo a câștigat rapid încrederea conducătorului mongol Kubilai Han din dinastia Yuan, care domnea pe atunci peste Peking, executând în misiunea sa călătorii de afaceri. 1295 a fost anul reîntoarcerii la Veneția, dar a fost capturat de către genovezi și trimis în 1298 în închisoare. În închisoare l-a rugat pe colegul său de celulă, scriitorul Rustichello din Pisa, să noteze trăirile lui Marco din China.
Când a fost eliberat, a descoperit că relatările sale din călătorie, sub numele de „Il milione”, au cunoscut o răspândire rapidă.
Încă din timpul vieții și până astăzi au existat îndoieli despre autenticitatea relatărilor. Ipoteza că Marco Polo nu ar fi călătorit în China se sprijină pe faptul că în relatările sale de călătorie nu sunt menționate nici zidul chinezesc, nici tiparul, ce era răspândit în China în acea perioadă. De asemenea, absența denumirilor chineze și mongole în operă, cât și o serie de neclarități susțin această ipoteză. În plus, au fost adăugate părți semnificative din operă mai târziu, până în secolul al XVI-lea.
Cunoscută sub mai multe titluri: „Diversitatea Lumii”, „Cartea Minunilor” sau „Milionul”, lucrarea venețianului Marco Polo (1254-1324) este una dintre marile scrieri de călătorie din Evul Mediu și prima care dezvăluie Occidentului european lumea imensă și fabuloasă a Chinei și a Asiei.
Plecând în 1271, la numai 17 ani, împreună cu părintele sau, Niccolo, și cu fratele acestuia, Maffio, spre Asia, Marco Polo a ajuns în 1275 la curtea mongolă a lui Kubilai Han. Funcționar, apoi ambasador al dinastiei mongole Yuan, Marco Polo revine în Europa în 1295, după 24 de ani de ședere în Asia. Luat prizonier de genovezi, rivalii Veneției, în anul 1298, Marco Polo dictează în închisoare istoria călătoriei sale, care se va bucura curând de un imens succes.
Recent, o serie de autori germani și englezi au pus sub semnul îndoielii călătoria lui Marco Polo în China.
Explicație: