Question

1. Descrieti un cadru de natura la munte toamna

Answer 1

Toamna a sosit in caleașca ei de frunze ruginii si peste muntele ce părea veșnic verde. A amestecat culori pastelate si calde ca un pictor priceput transformând peisajul in galben, roșu si maroniu. Pădurea pare o făclie încinsă cu copacii galbeni ca niște lumânări . Covorul de frunze multicolore ce acoperă pământul foșnește sub pașii noștri rătăciți . Soarele din ce in ce mai palid abia răzbate printre culmile golașe . Vântul supărat spulbera si ultima speranța a frunzelor ce se desprind intr-o ploaie multicoloră , fascinanta .Potecile sunt pustii si doar o veverița ratacita însuflețește peisajul alaturi de greierii cu aripile pudrate de bruma..

Answer 2

Pas de aducere aminte ...

Toamnă frumoasă. Slendoare de culori lăsată tuturora în vrednicia sau nevrednicia lor. Toamnă de aducere-aminte ... a câta oară?!
Piciorul ridică cărarea. Bocancii sunt puternici, paşii şovăielnici, dar caută, caută uşurarea în valsul culorilor, în frumuseţea rară a toamnei şi-n dragostea cerului răstignită pe potecă, arbori şi marea de viaţă. Şi gândul urcă, urcă, tot urcă departe ....
Sufletul se-mbată de toamnă. Respiră adânc, căutând pacea. Miroase a frunze umede, a răşină tăcută, a jir desfăcut ca o floare uscată de aramă.
De-a lungul şi de-a latul pădurii, pe cărare, arborii în a lor semeţie se-apleacă, şoptind un cântec vechi de munte: ,, câte unul pe cărare ..."

Mestecenii veseli, bătrânii stejari, frasinii cenuşii şi brazii tot brazi sunt laolaltă şi eu cu ei în pas de ieri, de azi.

De ce urc spre creastă, ei sunt tot mai mici şi bolta de ramuri tot mai rară. Aceasta deschide trapă, lăsând văzduhului întâietatea şi mie tihna. 

Trupul se odihneşte în bătaia rece a cerurilor. Văzduhul îmbrăţişează neputinţa şi muntele mă primeşte acasă şi-n astă toamnă ...