Question

1. llustrează, prin exemple din ambele texte, două elemente de expresivitate a limbajului artistic.
2. Prezintă câte două elemente de versificație folosite în textele-suport.
3. Interpretează metafora supraomului blagian, punând-o în relație cu imagini metaforice din primul text.
4. Evidențiază rolul stilistic al folosirii persoanei a II-a în textul lui Vasile Voiculescu.
5. Comentează semnificația titlului textelor citate la punctele A şi B, prin raportare la mesajul
poetic.
Poeziile sunt in poza

Answer 1

1. elemente de expresivitate (poti da exemple figuri de stil preluate din textul suport)

-"...sufletul flamand de nemurire" - metafora; accentueaza dorinta interna a poetului de a atinge eternitatea prin actul creatiei, ce presupune sacrifiu si indurarea dificultatilor in scopul obtinerii formei perfecte a creatiei sale artistice.

-"M-oi bucura de-un colt in el ca de un rai intreg" - comparatie; sugereaza bucuria de nestavilit a poetului prin forma cunoasterii. Desi sugestia "iadului" este privita intr-o latura negativa, poetul este complesit de euforie, traspunand aceste elemente sumbre in tr-o forma a recunostintei pentru viata sa.  

-"Tot ce-ai creat aici frumos si mare/Din mine-ai tras cu cleste de dureri" - metafora; exprima greutatea procesului creatiei realizat de poet-om in raport cu facerea dumnezeiasca/divina ; frumusetea poate fi obtinuta prin eforturi dureroase, ce presupune implicarea propriului spirit in acest demers "din mine ai tras..."

2. elementele de versificatie :

-rima incrucisata (1-3, 2-4) in fragmentul A, rima alba in fragmentul B

-rimt iambic in ambele fragmente

3. Imaginea supraomului,asa cu reiese din fragmentul dat, este conturata prin contraste puternice, care il plaseaza intr-un registru superior fata de cel al omului obisnuit. Acest lucru este ilustrat prin imaginea stilistica "...m-am corcit cu ingeri si jivine", care arata dualitatea fiintei transcendete. Aceasta a fost creat in urma unei hidridizari intre puritatea divina, reprezentata prin simbolul ingerului si haosul, mentalitatea fiintei inferioare, ilustrata prin simbolul animalului salbatic (jivina).

De asemenea, acesta aspira la nemurire "...sufletul flamand de nemurire", desi este constient de efemeritatea sa umana "trupul fara mantuire". Dorinta sa este alimentata doar in plan iluzoriu/fictiv deoarece realitatea,care este sugerata prin simbolul "radacinii", este vazuta drept una "amara".

4. Prin intermediul folosirii persoanei a 2-a, in acest fragment este sugerata invocarea fiintei divine. Poetul priveste in mod admirativ latura sfanta, atotputernica a lui Dumnezeu "Tu esti prea sus, lumina de la tine/Imbatraneste ca s-ajunga pan' la noi", care poate fi interpretata si intr-o nota a durerii si a neputintei autorului de a-si depasi limitele conditiei sale "genuni de chin....Din mine-ai tras cu cleste de dureri.....pe cruce de pacate-mi rastignesc". Astfel este sugerata incapacitatea sa de a se adapta intr-un mediu de care nu apartine "...pentru fiecare zi imi ceri dobanzi?"

5. "Ecce homo" semnifica "iata omul" (preluata din Ioan 19,5. este exclamatia lui Pilat din Pont cand l-a aratat multimii pe Iisus). Ambele fragmente, prin raportare la titlu, reprezinta anaglogii catre continutul biblic. In primul fragment omul este incadrat intr-o lume a frumusetii creatiei divine, insa spiritul acestuia este cuprins de suferinta si durere "Genuni de chin...din mine-ai tras cu cleste de dureri."  

In cel de-al doilea fragment este creionat un univers sumbru, al spatiului mortii "...morminte sirag incoronate", dar care este obscurat/placat de dorinta de nestavilita de-a trai a autorului "...rad si strig cutezator in vant..."

Ambele texte contin substantivul "pacat", vazut in mod dual. In fragmentul lui Voiculescu, "pacatul" sugereaza o sentinta pe care si-o asuma cu greu, pe cand, in cel de-al doilea fragment, poetul o priveste drept o forma a experientei si a cunoasterii, incapabila sa-i distruga sursa bucuriei sale. "M-oi bucura de-un colt in el ca de un rai intreg!"

Sper ca este bine...