1. Recitește textul și notează în unu-două enunțuri impresia produsă de lectura acestuia.
2. Textul se constituie în jurul a două câmpuri semantice:al,,realului/cavoului"și al eului poetic. Grupează lexicul poeziei prin raportare la aceste câmpuri semantice.
3. Cele două strofe ale textului sunt construite pe baza unei simetrii compoziționale. Discutați despre felul în care elemente de sintaxă a textului sunt subordonate acestei simetrii. Identificați diferențele care apar între cele două strofe la nivelul limbajului. Comentați aceste diferențe.
4. Observați modalitățile stilistice prin care se realizează corespondențele/analogiile între eul poetic și elementele lumii ,,reale'',având în vedere faptul că analogia/corespondențele reprezintă o trăsătură a esteticii simbolismului. .
Răspunsuri la întrebare
Textul la care se face referire este poezia "Plumb" de George Bacovia.
După ce o recitim, putem răspunde întrebărilor astfel:
1. Poezia "Plumb"de George Bacovia surprinde tragicul existențial, văzut fără soluții de ieșire. Lecturarea textului îți creează un sentiment apăsător, greu, accentuat prin cromatica dată de cenușiul plumbului.
2. Câmpul semantic al realului: dormeau, amorul, să strig, stam.
Câmpul semantic al cavoului: sicrie, flori de plumb, funerar veșmânt, cavou, coroanele de plumb.
3. În prima strofă este prezentat planul realității exterioare, mediul și spațiul sufocant în care trăiește poetul. Autorul folosește simboluri din câmpul semantic al morții: coroane, cimitir, cavou, ce accentuează artificialitatea planului exterior. Starea de solitudine a eului liric este subliniată prin repetarea sintagmei „stam singur”, ce accentuează senzația de pustietate. Repetarea structurii "de plumb" poate sugera cromatica, apăsarea, imposibilitatea salvării eului liric. Singurul element care surprinde mișcare este „Și scârțâiau coroanele de plumb” .
În a doua strofă autorul își prezintă sufletul, adică planul realității interioare. Verbul "strig" sugerează simbolic disperarea acestuia. Structura "și-i atîrnau aripile de plumb" subliniază că poetul nu are nici o posibilitate de evadare, iar „și-am început să-l strig” sporește disperarea.
4. Elementele naturii în poezia "Plumb" sunt frigul și vântul.
La nivel fonetic, repetarea cuvântului „plumb” accentuează muzicalitatea interioară prin constituirea aliterațiilor.
Verbele remarcate în text sunt în majoritatea cazurilor la timpul imperfect. Prin folosirea acestui timp se subliniază starea de angoasă: „dormeau”, „stam”, „era”, „atârna”.
Comentariul sintagmelor din opera "Plumb" de George Bacovia aici: https://brainly.ro/tema/9020750
Spor la teme!
#SPJ1