1.Recunoaste complementele directe,indirecte si prepozitionale din textele urmatoare si mentioneaza pentru fiecare partea de vorbire prin care este exprimat.
a)Deodata se opreste;incordeaza gatul si priveste.Pe frunza unui nufar,o broscuta se bucura si ea de frumusetea si racoarea diminetii.Cand l-a vazut,biata broscuta a incremenit pe piciorusele de dinapoi;cu ochii mari deschisi cata la cumplitul dusman.In spaima ei il vede urias cu capul atingand cerul cu pliscul lung larg sa soarba dintr-o data balta si dimpreuna cu balta pe ea.Inima i s-a oprit.
b)Mai tarziu mama l-a luat cu ea la vanatoare.Il punea sa mearga inaintea ei ca sa il aiba tot timpul sub ochi,sa-l apere de primejdii.Dupa ce a sosit ziua polara spre mirarea si spaima puiului de urs,ursoaica a pornit cu el la drum.Asa era menirea ursilor polari.Sa calatoreasca pe sloiurile de gheata plutitoare sa se opreasca un timp unde era vanat din belsug-foci,morse,iepuri polari,pesti-apoi sa plece mai departe.
c)Profesorii ni se schimbau de la un trimsetru la altul din diferite motive pe care noi le intelegeam foarte putin.
Si dupa primele notiuni de la profesorii nostri incepura lectii din ce in ce mai grele.
Iar pe la inceputul lui decembrie odata cu primii fulgi de zapada incepura sa pice si tezele una dupa atla.
A sosit si ziua tezei la romana.Un singur subiect:O amintire din viata .M-am framantat vreun sfert de ora pana sa incep.Ce amintire sa scriu ca aveam atatea si atatea ?Am scris doua pagini impresionante si pline de duiose.Eram multumit de felul in care facusem teza si de un lucru eram sigur:ca o scrisem cat se poate de corect ca punctuatie si ortografie.
2.Mentioneaza functia sintactica a substantivului pom din enunturile de mai jos:
a)Pomul din gradina a inflorit.
b)Azi am vorbit despre pomul curatat de tata.
c)Frunzele pomului s-au ingalbenit.
d)Mihai a desenat pomul inflorit.
e)M-am rezemat de pomul proaspat vopsit.
f)Am turnat apa pomului.
Repede dau coroana !!!
Răspunsuri la întrebare
a). Deodata se opreste; încordeaza gâtul (c.d./exprimat prin substantiv comun; ce încordează?) și privește. Pe frunza unui nufăr, o broscuță se bucura și ea de frumusețea (c.p./ subst. comun; de ce se bucura?) și răcoarea (c.p/ subst.comun; de ce se bucura?) dimineții. Când l-a văzut (c.d/ pronume personal forma neaccentuată; pe cine a văzut?), biata broscuță a încremenit pe piciorușele (c.p./subst.comun; pe ce a încremenit?) de dinapoi; cu ochii mari deschiși cătă la cumplitul dușman (c.p/subst.comun; la cine cătă?). În spaima (c.p/subst.comun; în ce îl vede?) ei îl (c.d./pronume personal forma neaccentuată;pe cine vede?) vede uriaș cu capul atingând cerul (c.d./subst.comun; ce atingând?) pliscul lung larg să soarbă dintr-o dată balta (c.d./subst.comun; ce să soarbă?) și dimpreuna cu balta pe ea. (c.d./subst.comun; pe cine să soarbă?) Inima i (c.i./pronume personal forma neaccentuată; cui s-a oprit?) s-a oprit.
b). Mai târziu mama l-a (c.d/pronume personal forma neaccentuată; pe cine a luat?) luat cu ea (c.p/pronume personal; cu cine l-a luat?) la vânătoare. Îl (c.d./pronume personal; pe cine punea?) punea să meargă înaintea ei ca să îl (c.d/pronume personal) aibă tot timpul sub ochi, să-l (c.d./pronume personal forma neaccentuată) apere de primejdii.(c.p/subst.comun; de ce să-l apere?). După ce a sosit ziua polară, spre mirarea și spaima puiului de urs, ursoaica a pornit cu el (c.p/ pronume personal; cu cine a pornit?) la drum. Așa era menirea urșilor polari. Să călătorească pe sloiurile (c.p./ subst.comun; pe ce să călătorească?) de gheață plutitoare, să se oprească un timp unde era vânat din belsug - foci, morse, iepuri polari, pești - apoi să plece mai departe.
c). Profesorii ni (c.i./pronume personal forma neaccentuată) se schimbau de la un trimestru la altul din diferite motive pe care (c.d./pronume relativ) noi le (c.d/pronume personal forma neaccentuată) înțelegeam foarte puțin.
Și după primele noțiuni de la profesorii începură lecții (*lecții - subiect) din ce în ce mai grele.
Iar pe la începutul lui decembrie, odată cu primii fulgi de zăpadă, începură să pice și tezele (*tezele - subiect) una după atla.
A sosit și ziua (*ziua - subiect) tezei la română. Un singur subiect: O amintire din viață. M-am frământat vreun sfert de ora până să încep. Ce amintire să scriu, ca aveam atâtea și atâtea (c.d./locuțiune adverbială)? Am scris două pagini impresionante și pline de duioșie (c.p./subst.comun). Eram mulțumit de felul (c.p/subst.comun) în care facusem teza și de un lucru (c.p./ subst.comun) eram sigur: că o scrisem cât se poate de corect ca punctuație și ortografie.
*** c.p. - complement prepozițional ;
c.i. - complement indirect;
c.d. - complement direct.
