1)Unde crezi că imaginea lunii este mai surprinzătoare:În poezia Lacul de Mihai Eminescu sau în poezia Într_un lac de Tudor Arghezi?De ce?2)Precizează diferența dintre titlurile celor două poezii amintite în exercițiul precedent.Ce sugerează cele două titluri?3)În poezia Într_un lac,peisajul se conturează prin utilizarea unor cuvinte aparținând lexicului familiar,casnic,"nepoetice".Ce efect crezi că are folosirea acestora în text?4)De ce crezi că imaginea lunii ca o farfurie de porțelan patata este înlocuită,în ultima strofă a poeziei,cu imaginea unui blid știrbit?
Răspunsuri la întrebare
1) Unde crezi că imaginea lunii este mai surprinzătoare: În poezia "Lacul" de Mihai Eminescu sau în poezia "Într-un lac" de Tudor Arghezi? De ce?
Imaginea lunii este mai surprinzătoare în poezia "Într-un lac", deoarece ea este în fază de lună plină, când seamănă cu o farfurie din porțelan în apele lacului.
2) Precizează diferența dintre titlurile celor două poezii amintite în exercițiul precedent. Ce sugerează cele două titluri?
Diferența dintre titlurile acestor două poezii este aceea că, titlul "Într-un lac" sugerează ceea ce se vede pe lac, adică luna plină, pe când în "Lacul", titlul sugerează că este vorba de un lac unde are loc acțiunea poeziei.
3) În poezia "Într-un lac", peisajul se conturează prin utilizarea unor cuvinte aparținând lexicului familiar, casnic, "nepoetice". Ce efect crezi că are folosirea acestora în text?
Utilizarea în poezie a unor cuvinte din lexicul familiar, casnic, are un efect surprinzător.
Poetul a făcut comparația lunii pline cu farfuria de porțelan, iar după această fază, luna este un "blid" cu "o știrbitură, deci ea nu mai avea deloc frumusețe și strălucire.
4) De ce crezi că imaginea lunii ca o farfurie de porțelan pătată este înlocuită, în ultima strofă a poeziei, cu imaginea unui blid știrbit?
Imaginea lunii din prima strofă este înlocuită cu imaginea unui hârb știrbit pentru că luna a intrat în altă fază, unde nu mai are aceeași strălucire și unde o parte din ea este ascunsă.
Explicație
"Lacul"de Mihai Eminescu
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Și eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult și parc-aștept
Ea din trestii să răsară
Și să-mi cadă lin pe piept;
Să sărim în luntrea mică,
Îngânați de glas de ape,
Și să scap din mână cârma,
Și lopețile să-mi scape;
Să plutim cuprinși de farmec
Sub lumina blândei lune -
Vântu-n trestii lin foșnească,
Undoioasa apă sune!
Dar nu vine... Singuratic
În zadar suspin și sufăr
Lângă lacul cel albastru
Încărcat cu flori de nufăr.
Succes! ⚘
