10 diferențe din zilele noastre și secolele 17,18,19
Răspunsuri la întrebare
1. Țara Românească a existat între secolele al XIV-lea și secolul al XIX-lea timp de mai bine de 500 de ani, ea începându-și existența ca stat independent odată cu Bătălia de la Posada în jur de 10 noiembrie 1330, și încheindu-și existența ca stat (devenit autonom dar tributar Imperiului Otoman) la data de 24 ianuarie/5 februarie 1862, când, după trei ani de uniune personală cu Moldova, s-a unit cu această țară pentru a forma bazele României moderne.
2.Denumirea de Valahia a apărut mai întâi în cronicile arabe din secolul al XIII-lea; în loc de Țaratul Vlaho-Bulgar arabii menționau în scris doar Valahia.
3.Între 1390 și 1422 Mircea cel Bătrân și fiii săi, Mihail I și Radu Praznaglava, au stăpânit și Despotatul Dobrogei, a cărui frontieră sudică a fost deplasată spre nord în acest răstimp de cuceririle otomane, din zona Varnei până în zona Constanței. După 1422 întreaga Dobroge a trecut în stăpânirea otomanilor până în 1878, împreună cu cetățile Turnu și Giurgiu, și mai târziu Brăila cu zona înconjurătoare, deținute până la 1829. 4
4.Pe la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea, domnii moldoveni percepeau vama către Țara Românească la Bârlad, iar domnii munteni percepeau vama către Moldova la Buzău, cele două orașe aflându-se la o distanță considerabilă
5.Atunci, la 1482, s-a stabilit frontiera ce avea să rămână vreme de 370 de ani: de la vârful Lăcăuți, de-a lungul râului Milcov până la vărsarea sa în Putna.
6.Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, Imperiul Otoman, în timpul domniei sultanului Baiazid I, și-a început expansiunea în Balcani.
7.Transilvania și Țara Românească avea să fie considerată, după anii renașterii naționale din secolul al XIX-lea, o acțiune precursoare mișcării naționale de unire a teritoriilor locuite de etnici români.
8.Perioada dintre 1878-1918 a constituit, in plan cultural, o continuare a celei precedente, atat prin linia dominanta a preocuparilor cat si prin personalitatile care o ilustreaza. Este cazul lui Vasile Alecsandri, Theodor Aman si Gheorghe Tattarescu, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu. In egala masura, aceasta perioada reprezinta un preambul in evolutia culturala care avea sa se desavarseasca dupa Marea Unire.
9. O serie de personalitati de prima marime ale vietii culturale din perioada interbelica isi incep acum activitatea, ca de exemplu: istoricul Nicolae Iorga, scriitorii Mihail Sadoveanu si Tudor Arghezi, artistii plastici Constantin Brancusi, Gheorghe Petrascu si Theodor Pallady, savantul Henri Coanda, compozitorul George Enescusi altii.
10.Astfel, aceasta perioada reprezinta o punte de cristalizari si impliniri intre generatia pasoptista si cultura primei jumatati a secolului al XX-lea.