10 trăsături morale si 10 morale ale marei
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Mara Bârzovanu este un personaj principal complex al operei "Mara" de Ioan Slavici. Slavici, un observator atent al sufletului omenesc, conturează un personaj realist, de o vigoare surprinzătoare, care-și dă seama că singura cale de a izbuti în viață este puterea basmului.
Încă din incipit, naratorul o caracterizează direct pe Mara, care deși rămăsese văduvă cu doi copii ("sărăcuții de ei"), era încă tânără și voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc. Bărbatul său, Bârzovanu, fusese "mai mult cârpaci decât cizmar" și-și petrecuse viața stând mai ales "la birt decât acasă", lăsându-le copiilor o livadă de "vreo două sute de pruni", o vie pe dealul Păuliș și casa, care era a Marei, dată ca zestre când se măritase.
Prin caracterizarea directă făcută de narator se conturează și portretul fizic, al cărui trăsături detaliate le sugerează pe cele morale ("muiere mare, spătoasă, greoaie cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt"). Mara stă toată ziua, neobosită și energică la tejgheaua plină de poame, de turtă dulce, de pește, în timp ce copiii se zbenguie "printre picioarele oamenilor".
Trăsăturile morale reies în mod indirect din faptele, vorbele și gândurile eroinei. Mara este precupeață ("prima femeie capitalist din literatura noastră" - N. Manolescu), deoarece își câștigă existența cu negustoria ("vinde ce poate și cumpără ce găsește"), de marți dimineața și până sâmbătă noaptea ea aleargă cu marfă de la Radna la Lipova, apoi la târgul cel mare la Arad. Ca o adevărată femeie de afaceri, Mara are un singur scop, acela de a strânge bani, conducându-se după o regulă specifică economiei de piață, aceea că "vinde mai bucuros cu câștig puțin decât ca să-i clocească marfa". Femeie aprigă, cu un bun simț al demnității umane, se hotărăște să strângă bani ca să scape de sărăcie și să-și crească cei doi copii, pe Trică și Persida căroră se străduiește să le creeze o situație materială și socială cât mai bună. Mamă iubitoare, Mara are modele de viață pentru copiii ei, pe fată vrea s-o vadă preoteasă "ca Pecica", "o femeie minunată și dulce la fire și bogată și frumoasă", iar pe Trică visează să-l facă maistru-cojocar. Deși copiii sunt "zdrențăroși și desculți", sunt în același timp "sănătoși și rumeni, voinici și plini de viață, deștepți și frumoși", Mara fiind extraordinar de mândră de ei, exclamând cu satisfacție: "Tot n-are nimeni copii ca mine!"
Chibzuită până la zgârcenie, în fiecare seară Mara face socotelile, pune de o parte banii pentru ziua de mâine. La căpătâiul capului ține trei ciorapi, "unul pentru zilele de bătrânețe și pentru înmormântare, altul pentru Persida și al treilea pentru Trică", în care pune zilnic fie și numai un creițar și mai bine împrumută banii de trebuință pentru a doua zi, decât să ia ceva din ciorapi.
Curajoasă și autoritară, Mara are putere și dragoste de muncă, precum și o inteligență pragmatică, izvorâte din experiența ei de viață și de aceea nu cheltuiește cu ușurință pentru copiii ei, deși îi iubește enorm, dorind să strângă bani suficienți care să-i dea puterea să învingă viața și să-i asigure astfel echilibrul sufletesc. Deși este zgârcită, Mara nu este lacomă, setea de bani nu o dezumanizează ca pe Ghiță, fiind mereu motivată și animată în acțiunile ei de dragostea maternă. Construită din lumini și umbre, Mara nu se îndură totuși să cheltuiască bani pentru copiii ei, astfel Persida este dusă la mănăstire cu bani puțini, iar pentru Trică refuză să-i răscumpere serviciul militar ca să-l scape de armată.
Fire energică și ambițioasă, Mara ascunde sub masca asprimii o mare sensibilitate și suferă de fiecare dată când copiii ei trec prin dificultăți, fiind totdeauna de partea lor. Când căsnicia Persidei este în declin, Mara îi stă alături, îi dă dreptate și o ajută să treacă peste greutăți.
Banii îi conferă demnitate și respectul de sine și Mara nu vrea să mai ajungă la starea de umilință pe care i-o dăduse sărăcia: "Nici că se uitau oamenii ca mai-nainte la dânsa. Las! că banul te ridică și în sufletul tău, și în gândul altora, dar banul agonisit e dovadă de vrednicie".
Calculată și chibzuită, harnică și inteligentă, cu o mare voință și stăpânire de sine, Mara este o eroină demnă de toată prețuirea și față de care Slavici are simpatie și înțelegere.