Limba română, întrebare adresată de happy1066, 8 ani în urmă

15 Selectează din textul citit patru verbe care exprimă acțiuni ale personajelor. Foloseste aceste verbe intr-o compunere, în care personajele să fie Ma, Ba și Minli. In compunerea ta vei respecta următoarele cerinte: • vei folosi cele patru verbe selectate, putând să le schimbi forma, vei alege un titlu potrivit compunerii; vei construi textul astfel încât să aibă introducere, cuprins şi incheiere, vei folosi un limbaj expresiv, deosebit; vei redacta compunerea în cel puțin 10 rânduri; vei avea grijă la scrierea corectă a cuvintelor, la folosirea corectă a semnelor de punctu așezarea textului în pagină, respectând alineatele. Scrie aici cele patru verbe selectate:​.


sofiajascanu13: textul este cumva "Bătrânul din lună", de Grace Lin?
Utilizator anonim: Da, am și scris

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de poponecicristyna44
13

Răspuns:

au sărit, au rupt-o la fugă, treceau, au început să fugă.

Explicație:

Teama de întuneric

Aveam 6 ani, și locuiam în cartierul din centrul orașului.

Era un cartier foarte mare, dar deseori întunecat din cauza numeroaselor pene de curent. Seara ieseam cu prietenii, iar când ne întorceam, eu fiind la ultima casă de pe strada noastră, rămâneam ultima, iar când se luau luminile în toiul nopții, *o rupe-am la fugă*.Niciodata nu am putut să trec peste frica mea de întuneric chiar și la vârsta mea, și de acea toți râdeau de mine. Seara, ne-am dus la film, și cum prietenii mei erau curajoși, au ales să ne uităm la un film de groază. Nu m-am putut uita, și de acea gaseam mereu scuze să plec în mijlocul filmului. Din toaletă s-a auzit un zgomot groaznic, și atunci *am început să fug*. Eram rușinat/ă de propria mea persoană, îmi era frică și de umbra mea iar colegii mă considerau fricos/oasa. De Halloween, copii costumați *treceau* de fiecare dată pe la casa noastră, iar când eram singură acasă, ieseam mereu să le dau bomboanele. Costumele lor care păreau foarte adevărate mă speri-au, și de aceea până și ei râdeau de mine.

Nu puteam *sări* peste teama de întuneric. Credeam că sunt singura din cartier care aveam frica aceasta, și mereu mă disconsider-am singură, mai ales că toți râdeau de mine, la fiecare minut. Mama a decis să ne mutăm din cartier din cauza problemelor cu vecinii, și tot odată cu un nou cartier am mers și la o școală nouă și mi-am făcut și noi prieteni. Colegii noi de acolo aveau câte o frică. La o activitate din timpul orei, fiecare am dezvăluit fricile noastre. Când eu am spus-o pe a mea, niciun coleg nu a râs, spre surprinderea mea. O colegă, avea aceeași frică. Frica de întuneric.

Atunci mi-am dat seama că nu ar trebui să-mi fie rușine de fricile mele, ori cât de copilaroase ar fi ele.

(cuvintele cu steluțe sunt cele selectate din text care trebuiau adăugate în compunere, le-am marcat că să știi, sper că te-am ajutat și dacă ti-am fost de folos, sper să îmi dai o coroniță msss)


Utilizator anonim: El a început. Eu doar i-am răspuns în exact același fel cum mi-a vorbit. Dacă chiar îți place compunerea na, nu am zis că e urâtă. Este foarte bună dar întrebarea era despre cu totul altceva.
Utilizator anonim: Și vezi cum vorbești că prea te bagi tu.
thegamer12345: hai bine
poponecicristyna44: cine vorbea, el prea se bagă și tu prea ieși
poponecicristyna44: nu mai fi rău
poponecicristyna44: dacă nu îți place compunerea, nu te mai uita și gata.
poponecicristyna44: îmi cer scuze și eu dacă ți se pare că am greșit, și hai să nu ne mai certăm pe brainly
Utilizator anonim: Nu vreau nici eu asta. Și sunt fată, am mai spus. Am zis că nu se potrivește și s-a stârnit o cearta.
Utilizator anonim: ceartă*
poponecicristyna44: ok, și eu tot fata sunt, așa că să nu ne mai certăm, îmi cer și eu scuze.
Alte întrebări interesante