Question

2.Citeste cu atentie textul urmator si rezolvă cerintele Sy gandirea mea furati se tot duce-ncet la vale Cu cel râu care-n veci curge, får-a se opri din cale Lunca-n guru-mi clocoteste, o soparlà de smarald Cată finta, lung la mine, părăsind nasipul cald (Malul Siretului- de Vasile Alecsandri) 1. Tansanie două cuvinte care se abat de nomele limbie
2. Menţionează câte litere si sunete au cuvintele cek wekilmi).
3. Identifica două procedee artistice si respectiv, doua imagini artistice diferite 4. Precizeaza un pronume şi un adjectiv pronominal din text
5. Mentioneaza ce fel de parti de vorbire sunt cuvintele subliniate functia lor sintactic
II. Povesteşte, dupa momentele subiectului, lectura Spironde Negruzzi forum​

Answer 1

Răspuns:

I.

1. giuru, năsipul

2. cel = 3 litere, 3 sunete

  veci = 4 litere, 3 sunete

  giu-ru = 5 litere, 4 sunete

  du-ce = 4 litere, 4 sunete

3. procedee artistice: aliterație „cu cel râu care-n veci curge”, metaforă „șopârlă de smarald”, hiperbolă „lunca clocotește”

imagini artistice: imagine vizuală „o șopârlă de smarald cată țintă lung la mine, părăsind năsipul cald”, imagine auditivă „lunca-n giuru-mi clocotește”

4. care (pronume relativ), mea (adjectiv pronominal posesiv)

5. furată = adjectiv provenit din participiu, atribut adjectival

-ncet = adverb de mod, complement circumstanțial de mod

făr-a se opri = verb pronominal la infinitiv cu prepoziția „fără”, complement circumstanțial de mod

de smarald = substantiv cu prepoziția „de”, atribut substantival prepozițional

II.

Expozițiunea stabilește coordonatele spațio-temporale ale acțiunii și introduce personajele: pe drumul ce ducea la cetatea Neamțului, pe la sfârșitul lui septembrie 1686, se vedea mergând oastea poloneză, abătută și înfometată, care se retrăgea spre Polonia, în frunte cu regele Poloniei, Ian Sobieski și hatmanii Iablonovki și Potoțki.  

Intriga este declanșată de vederea Cetății Neamțului și de hotărârea lui Sobieski, îndemnat de hatmanul Potozghi, de a o cuceri. În cetate se aflau doar nouăsprezece plăieși de strajă, care tocmai aflaseră cum oastea polonă în retragere jefuia târgurile moldovene.

Desfășurarea acțiunii cuprinde faptele determinate de intrigă. Plăieșii închid porțile cetății și se pregătesc de luptă, refuzând propunerea soliei poloneze de a preda cetatea „împreună cu toate averile și merindele”.

După patru zile de luptă, rămași fără muniție, fără merinde, și doar 10 la număr, plăieșii se hotărăsc să se predea. Leșii acceptă condițiile cerute de moldoveni: de a fi lăsați să iasă slobozi și de a se duce unde vor voi.

Punctul culminant este atunci când Sobieski descoperă inferioritatea numerică a plăieșilor, se înfurie și cere spânzurarea acestora. Plăieșii își fac semnul crucii și privesc cu demnitate pregătirile ce se fac pentru spânzurarea lor, impresionându-i pe ofițeri poloni.

Deznodământul este determinat de intervenția hatmanului Iablonovski în favoarea plăieșilor. Regele polon revine asupra poruncii și hotărăște ca plăieșilor să li se dea câte cincizeci de zloți și dreptul de a merge în pace. Moldovenii se îndreaptă către munți, oastea polonă coboară către vale,  iar cetatea rămâne goală, cu porțile deschise.

Explicație: