Question

2 compuneri diferite (una narativa si una descriptiva) avand aceeaş tema respectiv un obicei specific de iarna 150-250 per.compunere

Answer 1

furios, in acest fel descotorosindu-se de boierul tradator. In acest capitol autorul ofera cititorului o decriere amanuntita a personajului. Primul aspect este exterior(al tinutei), fiind surprins elementul semnificativ care sugereaza intentia razbunatoare. Desi este imbracat conform traditiei domnesti, Lapusneanul are pe sub haina lui o “ zea de sarma si la brau un junghier cu prasele de aur”. Stapaneste bine arta disimularii, in acest sens cuvantarea pe care o tine este elocventa, pentru ca ii induce pe cei 47 de boieri in eroare. Scenariul uciderii boierilor este unul cinic. Cinismul este caracteristic domnitorului , acest lucru fiind redat si de scena in care se hotaraste sa-l predea pe Motoc in mana multimii. Initiativa dialogului dintre boier si domn apartine lui Motoc care i se adreseaza cu “ marite domn”. Motoc sugereaza faptul ca taranimea ar trebui inlaturata, afirmand cu ipocrizie “Eu sunt boier mare; ei sunt niste prosti”. Culmea cinismului este atinsa de domnitor in momentul in care dezvaluie motivul pentru care Motoc este osandit la moarte: “judeca si tu” ii spune boierului, transformand moartea acestuia intr-un sacrificiu pentru binele tarii. In acest caz, Lapusneanul s-a dovedit a fi un bun psiholog, deoarece l-a pastrat pe Motoc, anticipand cererea multimii :”capul lui Motoc vrem…“. Omorarea lui Motoc apare ca o rezolvare a conflictului dintre cei doi. Situatia finala se concretizeaza prin otravirea domnitorului de sotia sa, doamna Ruxanda, ajutata de cei doi boieri Spancioc si Stroici intorsi in tara.

Structurile mentale, comportamentale si sociale se individualizeaza in text prin imaginea vietii publice si private si relatiile dintre boieri si domnitor. Viata privata este putin redata, ea neexistand ca atare in epoca. Singurele referiri sunt legate de Ruxanda si de faptul ca ea traieste separat de domnitor, in apartamentul femeilor. Incercarea ei de integrare in viata publica va fi tratata cu cinism “muiere nesocotita”, oferindu-i-se un leac de frica – piramida de capete boieresti. Viata publica este centrata pe relatia domnitor – boieri: o relatie conflictuala. Acest conflict este de natura sociala, boierii dorind sa detina puterea pentru a se imbogati, il privesc pe domnitor ca pe un tiran, un dusman in calea fericirii lor. Un alt element al vietii sociale este sugerat prin supusi (norod) care reprezinta personajul colectiv. Pentru popor, domnitorul este drept si bun, toate greselile fiind comise de boieri. 234sm0-sdfsdn334

Modul de expunere al lui Motoc reda respectarea ierarhiei sociale. Domnitorului i se adreseaza cu “Doamne, Doamne”, implorandu-l: “ nu ne pedepsi pre noi dupa faradelegile noastre”. Acest discurs se inscrie in structurile mentale ale epocii, domnitorul fiind unsul lui Dumnezeu pe pamant. Comportamentul fata de domnitor