2 Redactează un scurt text informativ despre etapele realizării unei viori, folosind
termeni științifici. VA ROGGG DAU COROANA
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Vioara este un instrument muzical cu coarde și arcuș. Coardele sunt acordate în cvinte perfecte și sunt întinse peste una din fețele unei cutii de rezonanță, vibrând atunci când arcușul este tras peste ele sau când sunt ciupite.
Comparativ cu celelalte instrumente cu coarde și arcuș (viola, violoncelul și contrabasul), vioara este cel mai mic instrument și generază sunetele cele mai înalte.
Alți termeni populari folosiți pentru vioară sunt: violină, scripcă, diblă, lăută sau regional ceteră.
Persoana care cântă la vioară se numește violonist sau lăutar. Persoana care construiește sau repară o vioară se numește lutier.
Vioara a apărut în nordul Italiei, în prima parte a secolului al XVI-lea. Cel mai probabil a fost inspirată de trei tipuri de instrumente: rebec (care exista încă din secolul al X-lea), viola da gamba și viola da braccio. Una din primele descrieri explicite a instrumentului, inclusiv a folosirii lui, a fost în Epitome musical de Jambe de Fer într-o lucrare publicată în anul 1556, la Lyon. La acea vreme vioara începea să se răspândească în Europa.
Corpul viorii (fața sau tăblița; eclisele; spatele; bara de rezonanță; popic). 2. Gâtul (capul; gâtul propriu-zis; limba; prăgușul) 3. Părți independente (călușul; coardele; cordarul; bărbia)
Arcușul are următoarele părți:
1. Bagheta 2. Garnitura de păr (din coadă de cal) 3. Scaunul sau capra 4. Dispozitiv mecanic (șurub)
Vioara (din ital. violino, fr. violin, germ. Violine sau Geige)este un instrument muzical cu coarde
ş
i arcu
ş
. Î
ş
i are originea din popor, aspectul modern l-a c
ă
p
ă
tat în secolul XVI, s-a r
ă
spîndit pe larg în sec. XVII. Cele patru coarde sunt acordate în cvinte perfecte (sol din octava mic
ă
, re
ş
i la din octava I,
ş
i mi din octava II)
ş
i sunt întinse peste una din fe
ţ
ele unei cutii de rezonan
ţă
, vibrând atunci când arcu
ş
ul este tras peste ele sau când sunt ciupite. Vioara are un diapazon de la „g”(sol din octava mic
ă
) pân
ă
la „a4”(la din octava a IV-a)
ş
i mai sus. Tembrul viorii este gros în registrul de jos, moale în cel mijlociu,
ş
i înalt în cel de sus. Comparativ cu celelalte instrumente cu coarde
ş
i arcu
ş
(viola, violoncelul
ş
i contrabasul), vioara este cel mai mic instrument
ş
i generaz
ă
sunetele cele mai înalte. Vioara sau violina este cel mai r
ă
spândit instrument muzical care face parte din familia instrumentelor cu coarde. Datorit
ă
timbrului cristalin, expresiv
ş
i plin de frumuse
ţ
e, vioara este principala purt
ă
toare a melodiei. Str
ă
lucirea
ş
i c
ă
ldura sunetului ei o a
ş
eaz
ă
în fruntea instrumentelor din orchestr
ă
. Sunetele emise de vioar
ă
pot reda cele mai variate sentimente, ca: duio
ş
ie, m
ă
re
ţ
ie, visare, for
ţă
, etc. Al
ţ
i termeni populari folosi
ţ
i pentru vioar
ă
sunt: violin
ă
, scripc
ă
, dibl
ă
, l
ă
ut
ă
sau regional ceter
ă
. Persoana care cânt
ă
la vioar
ă
se nume
ş
te violonist sau l
ă
utar. Persoana care construie
ş
te sau repar
ă
o vioar
ă
se nume
ş
te lutier.