Question

2. Redactează un text creativ în care personajul principal eşti tu, călătorind în cosmos.

AJUTOR !! DAU 40 DE PUNCTE​

Answer 1

Încetul cu încetul, nava reuşeşte să învingă forţa colosală de atracţie a pământului şi se îndreaptă spre zenit, precum o barcă pe o mare agitată. Presiunea enormă care apasă pe învelişul exterior, se simte şi în interior, iar din când în când se aud scârţâituri subţiri pe la îmbinările fuzelajului. Chiar dacă am depăşit plafonul pufos de nori grei şi albi, aparatul de zbor se opinteşte din greu să iasă din braţele puternice ale Terrei. Eliberarea din sfera de influenţă a magnetismului pământului aduce cu sine o linişte de mormânt. Doar bâzâitul motoarelor grele şi şuieratul înfundat al jetului propulsor se aud în carlinga bine izolată. Plutim în eterul nesfârşit al cosmosului cu atâta tandreţe încât aş putea spune că stăm pe loc. Doar cifrele ceasului electronic de pe bord, care cresc neîncetat de când am decolat, îmi amintesc că zburăm cu mult peste viteza sunetului, adică aşa cum se spune în poveşti: zburăm ca vântul şi ca gândul.

Privirea îmi fuge către hubloul generos al navei. Brusc mă trece un fior rece pe şira spinării, însoţit de o senzaţie de emoţie copleşitoare. Pământul este din ce în ce mai mic. La început o sferă mare şi de un albastru pur, pe alocuri presărată cu maro şi verde, apoi sfera devine tot mai mică, predominând culoarea albastră. Mut de uimire şi plin de o admiraţie covârşitoare înţeleg de ce planeta Pământ se numeşte Planeta Albastră. Secundele devin ore, iar miile de kilometri devin milimetri. Sunt complet debusolat. Pământul aşa cum îl ştiu eu, mare şi plin de forme de relief, miliardele de oameni, părinţii mei, fraţii mei, casa mea s-au topit într-un mic punct nesemnificativ, faţă de grandoarea cosmosului. Nu se mai desluşeşte nimic din albăstrimea planetei natale. Undeva mult în spate, Pământul a devenit un mic grăunte într-un ocean nesfârşit de negură liniştită.

Answer 2

Răspuns:

Într-o zi ma plimbam cu sora mea mai mica. Vad dintr-o dată , o navă mă ia pe sus. Sora mea mai mica se panicase, și eu la fel. Urcam și urcam. Ajunsesem într-o navă spațială . Am primit un costum de astronaut, și m-au trimis să vizitez cosmosul. Și "înotam" ,până când am dat de o gaura neagră, și de o planeta numita "Nibiru" Am văzut forma Pământului ușor turtită la poli, și soarele fierbinte. Am făcut o tura in jurul navei și apoi m-am dus cu o mica navă,pentru a mă putea deplasa mai ușor. Incetul cu încetul mă obișnuisem cu cosmosul. Mii de sateliți stăteau unul langa altul. și stelele lucioase. Văzusem o gaura neagra... Când voiam să mă duc în gaura neagră, o creatura m-a tras înapoi și mi-a spus: Nu intra acolo!.. Iar apoi am continuat să mă plimb in cosmos, văzând cum arată planetele cu ochii mei. Acea creatura mă luase în navă lui și mă întreba ce fac aici. I-am spus că m-am tras o navă omenească, iar el mi-a spus că mă poate duce înapoi acasă, doar sa spun unde locuiesc. Și i-am spus că stau pe strada JAMIAN blocul 2 scara 1 apartamentul 3..., și... POC!! M-am trezit langa surioara mea plângând.... Și i-am spus:

-Hei, surioara, acum sunt aici! Nu voi mai pleca, promit!

Sper că am fost de folos! #ImpreumaSuntemBrainly!