2. Scrie un eseu, de 600-900 de cuvinte, despre tema şi viziunea despre lume reflectate in poezia
evidenţierea trăsăturilor operei lirice care fac posibilă încadrarea textului intr-o tipologie/ intr-un curent literari
prezentarea temei textului dat, prin referire la două imagini/ idei poetice;
sublinierea a patru elemente de structură și de compozitie ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea
recurență, simbol central, figuri semantice, elemente de prozodie etc.);
viziunii despre lume a autorului (imaginar poetic, titlu, incipit, relații de opoziţie şi de simetrie, elemente de
exprimarea unei opinii argumentate despre modul în care tema și viziunea despre lume se reflectă în acest text poetic
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Floare albastră de Mihai Eminescu
Eseu în care să prezinti tema și viziunea despre lume reflectate într
un text poetic studiat aparținând lui M
Eminescu: evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într
o tipologie; perioadă; curent literar sau orientare tematică; prezentarea temei prin referire la două imagini/ idei poetice; sublinierea a
patru elemente semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului; exprimarea unei opinii argumentate de spre modul în care tema și viziunea despre lume sunt reflectate în textul poetic ales
Poezia Floare albastră este o meditatie pe tema iubirii, o idilă desfăşurată într
un cadru feeric și este o capodoperă a lirismului eminescian din etapa de tinerete.
Viziunea romantică este dată de tema și motivele literare, simbolul central al poeziei referindu
-se la mitul
fericirii prin iubire și aspirația spre ideal. La romantici, tema iubirii apare în corelatie cu natura, întrucât natura
vibrează la starile suflet
eşti ale eului liric.
Tema iubirii este redată din două perspective, care corespund, in structura poeziei celor două planuri lirice : cel feminin și cel al bărbatului, care ilustrează cele două modalități de a înțelege lumea
și
iubirea. Planul iubitei a re forma unui monolog alcătuit dintr
un repros, o provocare inocentă și o încercare de seductie. Planul bărbatului
conferă poeziei caracter de meditatie, subliniind conditia geniului. Vocea lirică feminină reproșează geniului
înstrăinarea, preocuparea pent ru absolut, avertizându
I că fericirea nu stă în câmpiile asire", ci în iubirea specifică lumii terestre: „Nu căta în depărtare / Fericirea ta, iubite !". Principiul masculin este contemplativ: „Eu am râs, n
am zis nimic"; „Ca un stâlp eu stam in lună"
şi meditativ: „Totuși este trist în lume".
Încă din titlu apare motivul florii albastre, care, la Eminescu semnifică aspirația spre iubirea ideală posibilă, proiectată în viitor, dar și imposibilitatea împlinirii cuplului, idee îmbogățită de poet cu accente.
Sper că am ajutat :(.