3.5. Întocmește o hartă a mănăstirilor medievale construite de Ştefan cel Mare:
Răspunsuri la întrebare
Tradiția conform căreia după fiecare bătălie domnul ar fi înălțat câte o biserică nu este reală, dar este cert că unele lăcașuri au fost înălțate întru pomenirea celor căzuți în lupte și ca mulțumire pentru anumite biruințe.
Pisaniile păstrate din timpul Sfântului Ștefan cel Mare îl atestă drept ctitor al următoarelor biserici (anul din paranteze este cel al terminării lucrărilor):
Putna (1469), Milișăuți-Bădeuți (1487), Pătrăuți (1487), Sfântul Ilie (1488), Voroneț (1488), Vaslui (1490), Iași (1492), Hârlău (1492), Borzești (1494), Huși (1495), Dorohoi (1495), Popăuți (1496), Valea Albă (1496), Tazlău (1497), Neamț (1497), Piatra (1498), Volovăț (1502), Dobrovăț (1504), Reuseni (1504).
La acestea se adaugă bisericile de la Râmnic (1704) și Scânteia (1846), cu pisanii târzii, fără indicarea datei construcției inițiale.
Fără îndoială că numărul ctitoriilor domnești este mai mare (cel puțin alte șapte biserici îi sunt atribuite), dar există documente clare doar despre cele amintite.