3 Examinează imaginile cu speciile de răpitoare nocturne (bufnitele) şi răspunde la întrebări.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Buha - culoare surie , ochii sunt ingusti , cioc ascutit si are gherare foarte ascutite Ea este de fapt specia de bufniță cea mai mare de la noi și din Europa, fiind întrecută doar de huhurezul bărbos, care se întâlnește mai mult în Asia și America de Nord. Buha mare de la noi are o înălțime de 70 cm, însă anvergura aripilor ajunge la 170 cm, făcând din această pasăre o apariție destul de înfricoșătoare. Ea preferă să locuiască în regiunile montane, păduri de conifere, stâncării și alte arii izolate și cu acces dificil, unde își petrece viața de sedentar. Datorită faptului că se adaptează fără probleme atât la climatul cald, cât și rece, buha mare poate fi întâlnită pe aproape toată suprafața continentului eurasiatic, până la limita marcată de cercul polar de nord.
Striga- cafenie , ochii mari , cioc mai restrans , are gheare Din punct de vedere al aspectului, ca în general la bufnițe, partea anterioară a capului are aspectul unei fețe, în formă de inimă. La picioare, care sunt lungi, unghia degetului mare este zimțată. Coloritul penajului de pe corp este ocru, iar pe partea dorsală, și pe aripi, apare presărat cu puncte de culoare cafenie închisă. Coloritul și nuanțele penajului variază destul de mult de la individ la individ, fiind diferit chiar la puii care provin de la aceeași părinți.
Striga -Nu se vad ochii , nici ciocul , are gheare
Cucuveaua -Cucuveaua, numita si huhurezul de stanca, care face parte din familia Strigidae este pasarea in jurul careia se invart tot felul de superstitii, fiind mult mai cunoscuta pe baza unor credinte populare si nu pe baza a ceea ce este ea cu adevarat.
Cand ne imaginam cucuveaua, nu ne gandim cu siguranta la niste creaturi minunate, cu un colorit frumos al penelor, care ne infrumuseteaza diminetile sau serile prin cantecele lor deosebite si care uimesc prin gratia cu care isi iau zborul in inaltul cerului.
Aceasta nu se datoreaza faptului ca nu ar fi pasari deosedite, care sa merite admiratia noastra, ci faptului ca sunt asociate cu tot felul de superstitii negative, ce duc la o imagine cat se poate de infricosatoare, determinandu-ne sa ne ferim pe cat cu putinta posibil din calea lor.
Aceasta pasarea, cea mai comuna din randul rapitoarelor nocturne din Europa, este o bufnita de talie mica, de 23-27 de centimetri, cu o coada scurta si un penaj cenusiu brun pe spate si mai albicios pe piept, des intalnita in centrul si sudul Europei, in regiuni deschise.
In general se adaposteste in scorburi de copaci, pe stanci, preferand regiunile stancoase, in cladiri parasite, in clopotnitele bisericilor sau in gaurile din rape. De regula este activa noaptea, dar se intampla sa isi caute hrana si pe timpul zilei.
Cucuveaua nu este o pasare migratoare, pe timpul iernii se foloseste de un depozit de grasime acumulat in corp in anotimpurile calde.
Bufnita polara -Bufnita polara (Bubo scandiacus) este una dintre cele mai mari si mai agresive specii de pasari pradatoare din lume.
Clasificata si denumita in 1758 de insusi marele savant Carl Linnaeus, pasarea era cunoscuta de mult de catre populatiile nordice, care i-au dat propriile denumiri. In prezent acestea variaza de la: Bufnita de Zapada la Fantoma Tundrei, Ookpik, Pasarea de Noapte Scandinava si pana la Teroarea Alba a Nordului.
E greu de inteles la prima vedere de ce o pasare ar putea capata niste denumiri atat de pline de teama si respect.