3. Explică numele Joimăriței.
4. Precizează când vine Joimărița și la cine.
5. Transcrie trei secvențe care prezintă elemente ale portretului fizic al Joimăriței.
6. Menționează două interdicții impuse de Joimăriță.
7. Indică două pedepse pe care le dă Joimărița.
TEXTUL:
Cine este Joimărița? Întrebați nevestele tinere și tăndăloase și fetele mari și leneșe.
Ele vă vor spune că Joimărița este soră cu Muma Pădurii, o bătrână urâtă de mama focului,
despletită și cu dinții rânjiți, și mare dușmancă a lor. Joimărița nu face niciun rău la nimeni
în lume, dar e lăsată de la Dumnezeu ca o dată într-un an, și anume de Joia Mare din
Săptămâna Patimilor, să facă o verificare strașnică printre nevestele tinere și mai ales
printre fetele mari și să le întrebe ce au făcut ele peste iarnă.
Ținând cont de înalta și sfânta ei trimitere în lume în Joia cea Mare, pleacă dis-de-
dimineață prin sate și prin orașe, gârbovită și afumată la față, dar pripită ca o babă iute de
picior, cu un hârb plin de jar în mână, acolo unde sunt neveste și fete mari, leneșe, care n-au
tors fuiorul și care n-au țesut încă pânza, să le ardă unghiile și degetele.
Mișelul, când e întrebat, ascunde cât poate faptele și păcatele lui. Tot așa și nevestele
leneșe și fetele mari trândave. Ele, când știu că are să le cerceteze Joimărița, dacă pânza nu-
i țesută, pun la fereastră un crâmpei de pânză de anul trecut, iar câlților și feștilelor le dau
foc, ca să nu aibă de ce să se lege Joimărița când le va cerceta casa și munca. Cele harnice
nu se tem. Dar șișca de Joimăriță miroase bine și tot știe ce au făcut ele.
Începe încă de la poartă:
”Câlții dacă n-ai torcat/Mâinile ți le-am tocat.”
Și apoi, intrând, în loc de binecuvântare, le pune pe toate cele leneșe din casă cu
unghiile și degetele în hârbul cu jar și le prăjește bine, întrebând de ce au ele unghii și
degete și nu fac nimic bun cu ele.
De Joimari n-ai voie să lucrezi, că e rău. Vine iarăși Joimărița și dă cu ochii pe foc
pe cine l-o prinde lucrând.
Pentru a scăpa de Joimăriță, se închid ușile și se ung cu usturoi, se aprind paie și
cârpe prin casă, gunoi și petice prin ogrăzi. De vine totuși și începe să bată, e bine să se
strige că în cutare loc ard casele Joimăriței.
(Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român)
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
7
Răspuns:
3. Numele Joimărița vine de la Joia mMare din Săptămâna Patimilor.
4. Joimarita vine la nevestele tinere și mai ales printre fetele mari și bine în Joia Mare în Săptămîna Patimilor.
5. Joimărița este soră cu Muma Pădurii, o bătrână urâtă de mama focului,
Joimărița este soră cu Muma Pădurii, o bătrână urâtă de mama focului,despletită și cu dinții rânjiți.
6. Două interdicții de joimărița sunt de Joimari nu ai voie să lucrezi pentru că este rău și nu au voie să pună nevestele și fetele trândăvie crâmpei de pânză de anul precedent.
7. Joimărița vine cu un hârb de jar în mână și le arde degetele și unghiile fetelor sunt nevestelor leneșe care nu au tors fuiorul si care n-au tesut panza.
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Spaniola,
8 ani în urmă
Informatică,
8 ani în urmă
Geografie,
8 ani în urmă
Biologie,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă