Chimie, întrebare adresată de sergiu2439, 8 ani în urmă

32. Ce relatie permite calcularea pH-ului unei solutir
daca cunoastem constante ale unui acid slab si
sarea acestuia cu o baza tare

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de MariaE15
0

Răspuns:

Este un caz de hidroliza unei sări provenite dintr-un acid slab monoprotic  și o bază tare, de exemplu: acetat de sodiu. pH-ul este alcalin.

La aceste săruri numai anionul (care provine din acidul respectiv)  este activ acido-bazic, fiind baza conjugată mai tare a acidului care l-a produs. El reacționează cu apa (hidrolizează) și se reface cuplul acid-baza  conjugată. Reacția chimică are loc cu stabilirea unui echilibru chimic, caracterizat de o Ka, respectiv Kb/anion, baza conjugată.

Deducerea relației matematice pentru calcularea pH-ului, la hidroliza acestui tip de sare, B A

-avem sare BA,

unde:

-B⁺= cationul, provenit de la baza tare BOH. El este acidul conjugat slab al acestei baze

-A⁻ = anionul, provenit de la acidul slab HA (Ka≥10⁻³ aprox). El este baza conjugată mai tare a lui HA. Este activ acido bazic, fiindcă reacționează cu apa.

Reacțiile chimice ce au loc la dizolvarea lui BA în apă sunt rezumate la:

-disocierea lui BA sub acțiune apei:

B A  aq     ↔   B+aq               + A⁻aq                                        (1)

sare         cation(de la BOH)    anion (de la HA)

-ionizarea apei, autoprotoliza:

H-OH + H-OH  ↔ H₃O⁺ + OH⁻,      Kw=1.10⁻¹⁴ f( temperatură)    (2)

-reacția dintre anionul activ și apă, hidroliza:

A⁻                  + H-OH ⇄ HA + OH⁻  Echilibrul chimic are Kh      (3)

baza conjugată.... .........acid conjugat

Echilibrul dominant este 3.

Constanta de hidroliză, Kh este egală cu constanta de ionizare a anionului Kb:

Kh=Kb=C m HA. C m OH⁻/ C A⁻ = 1.10⁻¹⁴ / Ka HA                        (4)

Kh=C² m OH⁻/ C m s                                                                       (5)

unde:

Cm OH⁻= concentrația molară a ionului la momentul stabilirii echilibrului chimic (mol/L)

C m s= concentrația molară a sării la momentul stabilirii echilibrului chimic(mol/L.

Fiindcă se consideră disocierea sării, că este totală, rezultă că:

n moli de A⁻ format= n moli de sare

C m A⁻= C m s

Din relația 2, dacă înlocuim Cm OH⁻ cu relația matematică pentru C m H⁺:

Kw= C m OH⁻.Cm H⁺=(10⁻⁷)²                                                                     (6)

și apoi introducem relația matematică pentru Ka,

Rezultă relația pentru calcularea Cm H⁺  în soluția acestui tip de sare:

Cm H⁺ =√K w. Ka /Cs                                                                     (7)

pH=-lg C m H(+) este mai mare decât 7, este alcalin!

Relația se aplică, dacă:

-soluția de sare nu este diluată (Cm mai mică decât 10⁻⁶ M)

-Kb a anionului A este mai mare decât Kw.

Astfel trebuie să ținem cont la calcule de ionizarea apei, care aduce un aport de OH⁻.

Observație

Dacă avem sarea acidă, BHA, care provine de la un acid slab, poliprotic și o bază tare(BOH), anionul HA(-) este un amfolit, deci se comportă ca un acid și ca o bază.

La calcularea pH-ului soluției trebuie să ținem cont de constantele de ionizare a acidului, în trepte.

Pentru un acid diprotic, avem o relație:

C m H⁺ =√(Ka1.Ka2.Cs + Ka1 Kw)/ Cs+Ka1

dacă Ka1 este mai mică decît Cs și Ka1.Kw este mai mică decât Ka1.Ka2.Cs

atunci relația devine:

C m H(+) = √Ka1.Ka2

Am notat cu Cm = concentrația molară (C M)


sergiu2439: Mulțumesc
MariaE15: Mulțumesc! Poate ați dorit numai relații matematice, dar am vrut să vă spun și cum rezultă! Se poate calcula pH-ul soluțiilor de săruri hidrolizabile și pH-ul soluțiilor tampon cu ecuația de gradul 2. Ecuația rezultă din etapele: notăm cu X, numărul de moli de H(+) sau OH(-); construim tabelul ICE(engleză), pentru variația numărului de moli la reacția de ionizare: inițial, schimbat, rămas la echilibrul chimic; apoi înlocuim datele în ecuația lui Ka, sau Kb și calculăm X.
sergiu2439: Tot ce ați scris mi-e de un real folos .
Alte întrebări interesante