Limba română, întrebare adresată de andreeaciobanu605, 8 ani în urmă

4.Citește următorul fragment şi continuă povestirea ca și când ai fi scriitorul.
„O floare mică, pitită la umbra unei pietre, privea firele de iarbă cum se ofilesc
în faţa ei şi suspina cuprinsă de teamă:
Până la prânz, umbra pietrei o să mă părăsească; am să rămân în bătaia
soarelui şi am să mă ofilescși eu. Numai o ploaie m-ar putea scăpa.
- Am să te ajut eu! clipoci lacul albastru, în care soarele îşioglindea văpăile. Apa
lacului se înfierbânta. Aburi uşori se ridicau în aer..."
(Din Ploaie pentru floarea cea mică, de Irimie Străut)
Am pus romana pt ca stinte nu este va rog eu mult va dau inima și coroana dar sa știți ca doua răspunsuri ma lasă să vă dau coroana dar nu av faceți griji va dau eu coroana dar va rog ajutatima​

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de gab478
7

Răspuns:

Pe cer deodată apar norii mult așteptați de floare.

Dar, nici nu apucă floarea să se bucure, că, vântul începuse să bată cu putere.

O, nu! Spuse floare.

Vântule te rog nu duce norii de aici! Fără ploaie voi pieri. Rugă floarea vântul.

Vântul mânios: Sunt tare supărat, oamenii nu iubesc natura, uite cât gunoi este pe râu.

Dar ce sunt eu de vină,vântule, eu le spun mereu asta oamenilor, dar ei nu mă aud ? Întrebă floarea.

Așa este floare, dar de ce să te ajut eu pe tine ?

Uite, dacă eu rezist voi împrospăta aerul și îl voi înmiresma și, uite...ce culori frumoase am ! Floare încearcă să convingă vântul.

Așa este floare.

Vântul era calm acum.

Ploaia începea ușor.

Ura! Floarea era foarte fericită.


andreeaciobanu605: mulțumesc
gab478: Cu plăcere !
Alte întrebări interesante