5. Citește fragmentul de mai jos și continuă gândul.
Intr-o bună dimineată
am trezit mai flămând ca de obicei şi am în-
cercat să protestez zgomotos, însă o lumină neobisnuită mi-a luat piuitut.
Dispăruse perdeaua de lapte de pe ochii mei si acum vedeam totul! Eram
in cuib şase: eu, două surori si încă trei frati. Toti tăceam speriaţi de lumi-
nă. Cuibul nostru, moale si cald, se găsea într-o scorbură mică. La intrare
stătea mama, care ne-a explicat:
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Cât de greu îi este iei să procure mâncarea, iar noi trebuie să o înțelegem și să avem răbdare mereu.
Explicație:
Răspuns:
-Trebuie să stati aici până ma întorc eu,lumea de afara este foarte periculoasa!
Iar noi am dat din cioc,ca și cum am spune cu toții "da". Am incercat sa dormim pentru a trece timpul mai repede.
Au trecut 2 ore,dar mama nu venise. Am început să mă tem pentru frații mei,care in curând trebuiau să mănânce.
Intr.un final,s.au trezit. M.am decis să iau eu rolul mamei,de care nu mai auzisem nimic.Desi nu stiam sa zbor,am coborât din copac,sprijinindu.ma de cate o crenguta. Am incercat sa zbor,iar dupa cateva minute,am reusit sa ma înalt. Simteam ca pot sa.mi ajut frații. Am cautat mâncarea pe care o primim de la mama. Am gasit ceva,cât sa ne sărute pe toti.
Am reusit sa zbor până la vârful copacului,unde aveam și cuibul. Frații mei au fost bucuroși să mă vadă,mai ales cu mâncare.
Au trecut zile,săptămânii și ani,dar mama nu s.a intors. Am reusit sa supraviețuim,eu fiind mama fraților mei. Am aflat pe parcurs ca mama a fost împușcat de către un vânător,cand voia sa se întoarcă. Nu le.am zis asta niciodată fraților mei,dar rămâne secretul nostru.
Sper este bine,poti sa mai adaugi niște replici daca nu este suficient! Coroana?