Question

5. Redactează o compunere cu titlul „In excursie", în care să
relatezi o întâmplare din viața proprie.
Dezvoltă răspunsurile la următoarele intrebări:
• Când s-a petrecut întâmplarea?
• Unde s-a desfăşurat excursia?
• Cine te-a însoţit in călătorie?
• Ce fapte s-au derulat?
• Cine a participat la aceste fapte?
• Cum ai actionat tu? Dar persoanele din jurul tău?
• Cum s-a sfârşit întâmplarea?
• Ce învățăminte ai desprins din această întâmplare?​

Answer 1

Acum câțiva ani am mers intr-o excursie cu clasa. Deoarece era saptamana altfel, avem toata ziua la dispozitie sa ne bucuram de razele calde ale soarelui si sa ne distram impreuna cu colegii si doamna profesoara.
Excursia era organizata in padure,unde aveam sa facem un picnic cu mancare si activitati distractive. La ora 8 ne-am intalnit in fata scolii unde ne astepta un autocar.La aproximativ o ora jumatate de la plecarea noastra, am ajuns. Am coborat treptele autocarului si am inspirat aerul curat. Ne-am luat fiecare bagajele si am pornit impreuna cu profesoara in cautarea locului perfect unde sa ne asezam patura. Soarele cald ne atingea obrajii rosii de la caldura de afara si rasetele copiilor inconjurau padurea. Nu dupa mult timp de mers am gasit!Ne-am asezat langa un mic lac,inconjurat de flori de o frumusete rara. Eu si Mihai,cel mai bun prieten al meu am luat mingea de fotball si am inceput sa ne jucam. Un sut gresit mai incolo si mingea zbura in tufisuri. Ma indepartez de restul grupului in speranta de a gasi mingea,dar ce sa vezi, mingea nu este nicaieri. In schimb in spatele unui tufis gasim o caprioara speriata si ranita. O chemam in graba pe doamna profesoara si ii spunem cele intamplate. Aceasta sugereaza sa sunam la protectia animalelor sau macar la un veteinar. Aceasta vorbeste la telefon cateva minute si ne anunta trista ca ei nu pot ajunge la noi deoarece suntem prea departe in padure si le-ar lua prea mult timp sa ajunga. Din fericire mama colegului nostru care era prin preajma s-a oferit sa o duca ea la cel mai apropiat vetrinar. A fost asa o usurare sa stim ca biata caprioara o sa se faca bine si o sa fie in siguranta.Noi in schimb ne-am continuat picnicul cu multe rasete si hohote. A venit si timpul plecarii,ne-am strans ambalazele si gunoaiele si ne-am intors la autocar.
Ziua a decurs mai bine decat ma asteptam, ne-am distrat de minune ,iar urmatoarea zi am primit vestile uimitoare caci caprioara a fost tratata si eliberata in padure. Ma bucur enorm ca eu si Mihai am pierdut mingea.Altfel cine stie ce s-ar fi intamplat cu saraca fiinta.