5. Redactează pe coli separate două tipuri diferite de texte (alege între textul narativ, descriptiv,
dialogat, explicativ, argumentativ), valorificând tema propusă de articol – valori ale culturii româ-
nești, respectând elementele grafice specifice și organizarea lor în funcţie de situaţia de comunicare.
Textele redactate pot avea între 100-150 de cuvinte, ţinând cont și de tipul de text ales.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Pe-un picior de plai,
Pe-o gură de rai,
Iată vin în cale,
Se cobor la vale,
Trei turme de miei,
Cu trei ciobănei.
Unu-i moldovan,
Unu-i ungurean
Şi unu-i vrâncean.
Iar cel ungurean
Şi cu ce-l vrâncean,
Mări, se vorbiră,
Ei se sfătuiră
Pe l-apus de soare
Ca să mi-l omoare
Pe cel moldovan,
Că-i mai ortoman
Ş-are oi mai multe,
Mândre şi cornute,
Şi cai învăţaţi,
Şi câni mai bărbaţi,
Dar cea mioriţă,
Cu lână plăviţă,
De trei zile-ncoace
Gura nu-i mai tace,
Iarba nu-i mai place.
- Mioriţă laie,
Laie bucălaie,
De trei zile-ncoace
Gura nu-ţi mai tace!
Ori iarba nu-ţi place,
Ori eşti bolnăvioară,
Drăguţă mioară?
- Drăguţule bace,
Dă-ţi oile-ncoace,
La negru zăvoi,
Că-i iarbă de noi
Şi umbră de voi.
Stăpâne, stăpâne,
Îţi cheamă ş-un câine,
Cel mai bărbătesc
Şi cel mai frăţesc,
Că l-apus de soare
Vreau să mi te-omoare
Baciul ungurean
Şi cu cel vrâncean!
- Oiţă bârsană,
De eşti năzdrăvană,
şi de-a fi să mor
în câmp de mohor,
Să spui lui vrâncean
Şi lui ungurean
Ca să mă îngroape
Aice, pe-aproape,
În strunga de oi,
Să fiu tot cu voi;
În dosul stânii
Să-mi aud cânii.
Aste să le spui,
Iar la cap să-mi pui
Fluieraş de fag,
https://Versuri.ro/w/w327
Mult zice cu drag;
Fluieraş de os,
Mult zice duios;
Fluieraş de soc,
Mult zice cu foc!
Vântul, când a bate,
Prin ele-a răzbate
Ş-oile s-or strânge,
Pe mine m-or plânge
Cu lacrimi de sânge!
Iar tu de omor
Să nu le spui lor.
Să le spui curat
Că m-am însurat
Cu-o mândră crăiasă,
A lumii mireasă;
Că la nunta mea
A căzut o stea;
Soarele şi luna
Mi-au ţinut cununa.
Brazi şi paltinaşi
I-am avut nuntaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii!
Iar dacă-i zări,
Dacă-i întâlni
Măicuţă bătrână,
Cu brâul de lână,
Din ochi lăcrimând,
Pe câmpi alergând,
Pe toţi întrebând
Şi la toţi zicând:
"Cine-a cunoscut,
Cine mi-a văzut
Mândru ciobănel,
Tras printr-un inel?
Feţişoara lui,
Spuma laptelui;
Musteţioara lui,
Spicul grâului;
Perişorul lui,
Peana corbului;
Ochişorii lui,
Mura câmpului? "
Tu, mioara mea,
Să te-nduri de ea
Şi-i spune curat
Că m-am însurat
Cu-o fată de crai,
Pe-o gură de rai.
Iar la cea măicuţă
Să nu spui, drăguţă,
Că la nunta mea
A căzut o stea,
C-am avut nuntaşi
Brazi şi paltinaşi,
Preoţi, munţii mari,
Paseri, lăutari,
Păserele mii,
Şi stele făclii!
In opinia mea, activitatile extrascolare nu constituie un factor decisiv in formarea personalitatii adolescentilor si in pregatirea lor pentru viata deoarece, de multe ori, aceste activitati sunt realizate din obligatie sau din motive superficiale, precum popularitatea ideii sau parerea celor din jur.
In primul rand, cred ca anumite activitati culturale (vizitarea de muzee sau galerii de arta, participarea la spectacole de teatru si opera), desfasurate din obligatie, devin inutile si chiar neplacute, lasandu-i pe elevi cu o impresie gresita despre arta. Cel mai bun exemplu il reprezinta acei oameni care au intrat in contact cu domeniul artistic doar in copilarie sau in adolescenta prin intermediul unor excursii scolare si care, din acel moment, au dezvoltat o atitudine de respingere fata de acest segment, asociindu-l cu momente plictisitoare.
In al doilea rand, activitatile extrascolare motivate superficial, prin dorinta de a te integra intr-un grup sau de a avea note mari la anumite materii, ajung sa aiba un impact negativ asupra personalitatii individului. De exemplu, voluntariatul (colectarea deseurilor, sprijinirea batranilor sau a orfanilor din centre speciale) – practicat de unii tineri doar pentru ca este o idee populara – se indeparteaza de scopul real si de principiul de la care porneste, si anume acela de a ajuta in mod neconditionat, fara sa astepti recunoasterea publica sau alte beneficii, in schimb.
In concluzie, afirm cu tarie ca activitatile extrascolare nu pot avea un rol cu adevarat important in educarea adolescentilor si in instruirea lor pentru viata daca nu sunt realizate din proprie initiativa si din pura convingere.