(50 de puncte) SUBIECTUL I Citeşte următorul fragment: Pe Doamna Elena' am văzut-o în zilele serbărilor amintitoare ale Uniri. Intovărăşeam două studente ale Universitati din București care veneau să-i Infățișeze o adresă de omagiu din partea colegelor lor. Casa el o dăruise Doamna Elena lui Theodor Rosetti, atunci când ea se hotarase a párási tara. Întorcandu-se- nu ştiu de ce plecase, dar se intorsese de dor - ea primi gazduirea unei familii bogate din Piatra-Neamt, care-i puse la dispoziție o căsuță curata si veselă, în care ai fi crezut mai degrabă că se sălăşluieşte primavara unei familii de funcţionari săraci, decat că în ea se adăposteşte accea care a fost Doamna fani. Multă simplicitate şi la primirea de catre personalul străin care o inconjura pe Maria Sa. Și multă cuvinţă rezervată, multă linişte rece. Mi se părea că intru într-un cavou şi că dincolo de ușa închisă, [-] voi gasi o umbră din acelea care multă vreme încă flutură în jurul mormintelor mari, fără plâns, fără glas. Și nu, în acea odáità neagră, în care se deslușea, in fundul unui fotoliu, dintr-o săracă rochie de doliu veşnic, sub un cauc" de călugăriţă acoperit cu un val simplu de lână, o figură mânuntă, săpată fin în fildeş palid, - în odaia aceea era o viaţă care ştia, cetea, afla, care unea cunoștința întreagă a trecutului cu cunoștința desăvârşită a celor de astăzi, era o cugetare sigură şi cuminte, era o inimă care batea pentru tot ce e nobil şi ochi în care nu secase izvorul lacrimilor acelora care fin vii durerile cele mari, ascunse de lume, pe care ele n-o privesc. Când una din cele două fete li citi, cu emoţia ce şi-o poate inchipui oricine, rândurile din inchinare, Doamna se ridică, sprijinindu-se greu pe bietele mâini bătrâne, care făcuseră odată atâta bine şi care tremurau slabite in mânecile de lână neagră. O vedeam acum limpede: era o femeie micuță de stat, foarte delicată, pe care o simteal insă că putuse sta odinioară alături de un Domn-şi ce Domn! Indrázni a mă uita în ochi ei [...] In orbitele adânc săpate, pline [..] de o umbră tristä, ochiul rămăsese, In liniştea lui împăcată, viu şi puternic, uneori cu căutătura stăpânitoare, alteori înduioșat, bun, plin de binecuvântare. Cât se auzi pomenindu-se numele şi faptele aceluia pentru care avuse toată iubirea femeii şi o lertare pe care puține o pot da, acest ochi privi undeva, departe, unde mergea şi gândul tuturor celor de față. Apoi, in arcuitura de jos a orbitei adânc, o lacrima mare se strecură încet. După patruzeci de ani, ea putea să plângă încă pentru dânsul. Şi vorbi, cu un glas care n-avea îndoieli [] şi în care slabiciunea punea doar un ritm incet, care te făcea să simp că acestea nu sunt vorbe ale tuturor celorlalți oameni, că e intr-însele ceva imaterial, aş zice aproape supranatural, ca în tot ce privea pe această femeie demult ieşită din rândurile grabite, zgomotoase, pătimaşe şi vulgare ale oamenilor. Şi, în felul ei de a vorbi, ştia să amestece două elemente care nu mai merg impreună azi, dar care prin unirea for făceau şi marele farmec al elocventel marelui ei soț cea mai desăvârşită simplicitate şi cea mai autenticà malestate. Când cetirea adresei se ispravi, auzi aceste cuvinte de multumire, pe care le întovărăşea un adevărat gest de suverană „Să trăiască România tânără!”. Nicolae Iorga, Doamna Elena Cuza, în volumul Oameni cari au fost "Doamna Elena - soția lui Alexandru Ioan Cuza 'adresă de omagiu - scrisoare omagială 'a se sălăşlui-a se aşeza, a se stabili 'cauc-potcap, acoperământ de cap, inalt și rotund, făcut din påslä, purtat de preoții și călugării ortodocşi A. Scrie pe foaia de examen, in enunturi, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat. 1, Indică sensul din text al secvenţei de faţă. 2. Menţionează scopul cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza, utilizând informatiile din textul dat 3. Precizează o reacţie a Elenei Cuza când aude pomenindu-se numele sofului ei, justificându-ţi o secvenţă semnificativă din textul dat. 4. Explică motivul pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamt, după revenirea în fará. 5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, o trăsătură morală a Elenei Cuza, aşa cum reiese din textul dat. 6 puncte 6 puncte răspunsul cu 6 puncte 6 puncte 6 puncte
Răspunsuri la întrebare
1. Indică sensul secvenţei de faţă
Sensul din text al secvenței de față este acela de a sublinia faptul că toți cei prezenți se gândeau la același lucru.
2. Menţionează scopul cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza, utilizând informațiile din textul dat
Scopul cu care studentele o vizitează pe Elena Cuza, este acela de a prezenta o scrisoare de recunoștință, așa cum este scris în fragmentul: "veneau să-i înfățișeze o adresă de omagiu din partea colegelor lor".
3. Precizează o reacţie a Elenei Cuza când aude pomenindu-se numele soțului ei, justificându-ţi cu o secvenţă semnificativă din textul dat
Reacția Elenei Cuza, când aude pomenindu-se numele soțului ei, este aceea de mare tristețe, până la lacrimi, așa cum se observă în secvența: "Apoi, în arcuitura de jos a orbitei adânci, o lacrimă mare se strecură încet. După patruzeci de ani, ea putea să plângă încă pentru dânsul".
4. Explică motivul pentru care Elena Cuza locuiește la Piatra-Neamt, după revenirea în țară
Elena Cuza locuiește la Piatra Neamț după revenirea în țară, pentru că ea își dăduse casa lui Theodor Rosetti și, din această cauză, ea a fost găzduită de către o familie bogată din acest oraș.
5. Prezintă o trăsătură morală a Elenei Cuza, aşa cum reiese din textul dat
Trăsătura morală a Elenei Cuza este cea de generozitate, pentru că a putut să dăruiască o casă din noblețe și simplitate.
Așadar, Elena Cuza avea "o cugetare sigură şi cuminte, era o inimă care batea pentru tot ce e nobil", deci avea un caracter bun și generos.
Succes! ⚘