Question

7) Dati cate doua exemple de programe si posturi de televiziune.
8) Co,parati reteaua de televiziune prin cablu cu cea prin unde radio .
Va rog ajutati-ma va rog frumos

Answer 1

şa cum ştim, posturile private de televiziune nu fac altceva decât să manipuleze masele publice şi să distragă atenţia oamenilor de la problemele sociale care îi înconjoară. Vom încerca să demonstrăm de ce responsabilităţile educaţionale trebuie să facă parte din grila de ativităţi/programe a posturilor private de televiziune.Mai întâi de toate vom începe prin definirea termenilor de educaţie, televiziune, televiziune privată, program. Educaţie: acţiune sistematică de formare a spiritului, de dezvoltare a însuşirilor morale şi fizice ale copiilor şi tineretului. Televiziune1: serviciu care difuzează cumulat şi în proporţii echilibrate programe audiovizuale cu conţinut informativ, educativ şi de divertisment, în principalele domenii de interes şi care se adresează majorităţii publicului. Televiziune privată: singura deosebire de definiţia televiziunii este că aceasta este deţinută de un investitor/om de afaceri, care în urma difuzării de programe obţine un profit pe baza unor reguli de funcţionare. Program2: ansamblu de imagini în mişcare, cu sau fără sunet, care constituie un întreg identificabil prin titlu, conţinut, formă sau autor, în cadrul unei grile ori al unui catalog realizat de un furnizor de servicii media audiovizuale, având forma şi conţinutul serviciilor de televiziune sau fiind comparabil ca formă şi conţinut cu acestea.Pentru început vom argumenta de ce termenul de educaţie trebuie alăturat termenului de televiziune. Aşa cum reiese şi din definiţia televiziunii observăm că aceasta trebuie să difuzeze programe cu conţinut educativ, îndreptat spre un public ţinta. Programele educative trebuie să informeze publicul, să-l ajute să acumuleze informaţii, să-l formeze social. De ce televiziunile private ar trebui să îşi propună acest obiectiv? Pentru că majoritatea populaţiei alege un post privat pe care să-l urmărească, pentru că televiziunile private sunt cele care au monopolizat acest serviciu de informare al publicului. Ele acţionează din punct de vedere comercial, pentru că cei care deţin astfel de posturi sunt oameni de afaceri susţinuţi de personalităţi politice sau nu, şi prin programele pe care le oferă, manipulează oamenii şi le determină deciziile. Scandalul atrage atenţia şi interesul oamenilor. Pentru televiziunile private contează doar veniturile şi nu exemplele care trebuiesc date societăţii, prin exemple făcând referire la cele pozitive.În al doilea rând, posturile private au mai multe resurse pentru a investi în programe educative, programe informaţionale. Singura televiziune care şi-a păstrat caracterul educativ este postul naţional de televiziune TVR, care nu-şi permite o coborâre la nivelul televiziunilor private, din punct de vedere al programelor difuzate, deoarece este un post de televiziune integru, care nu şi-a pierdut priorităţile de educare şi informare a publicului, având în vedere dezvoltarea sa în ultimii ani. Sectorul televiziunilor private este unul dominat de pragmatism. Ele încearcă să vândă produse, având în vedere numărul de spoturi publicitare şi durata lor în timpul unui program de televiziune. Pentru televiziuni, oamenii sunt mase pe care le manipulează după bunul plac, fie să cumpere produse fie să creadă într-un lucru sau altul.În al treilea rand, televiziunile private urmăresc competiţia. Pentru ele competiţia constă în cât mai multe programe de scandal. Un exemplu foarte bun este postul de televiziune OTV sau Kanal D, sau oricare alt post care difuzează astfel de programe. Posturile private, înafara programelor de scandal difuzează şi multe emisiuni cu teme politice, prin care se încearca manipularea publicului, ignorând astfel alte părţi ale culturii. Postul naţional, TVR, este cel mai bun exemplu de televiziune, pentru că oferă emisiuni cu teme educative, atât pentru publicul matur cât şi pentru publicul infantil.În concluzie, posturile de televiziune private ar trebui să-şi asume responsabilităţi educative, pentru că fac parte din viaţa socială a omului şi reprezintă una din sursele de informare zilnică.Bibliografie