Question

9 „Sărbătoarea trecuse. Pomul fusese despodobit, beteala așezată în cutia de pantofi, globurile, jucăriile, stelele lucioase rânduite cu grijă pentru iarna viitoare. Dar pomul nu fusese aruncat ca ceilalți pomi. Nu zăcea în curte, culcat pe-o parte, ca un animal rănit sau fără viață, nu stătea înfipt la marginea drumului, în mijlocul mormanului de zăpadă murdară, nici nu fusese azvârlit în mașina nemiloasă a gunoierilor. Copilul ceruse să i se facă pomul în curte şi nu în casă. - În curte, spusese Copilul, bradul o duce mai bine: stă la aer, păsările zboară deasupra lui ca un fel de jucării plutitoare; când ninge, zăpada sclipește pe ramurile lui mai frumos ca beteala. Când adie vântul, globurile se ciocnesc într-un clinchet de sanie. Pomul rămăsese însă în curte. Venise primăvara. Sania Copilului fusese mutată în pivniţă, iedera dăduse frunză nouă, dar pomul era tot în curte, înfipt în pământ ca-n vremea iernii. Nu se uscase. Dimpotrivă: era verde, stătea drept în bătaia vântului, iar acele lucioase dăduseră un fel de muguri. Cei din curte îl priveau cu sfială, ca pe ceva peste putinţă: Bradul trăia, și-n semn că sigur era viu, vrăbiile se hârjoneau prin ramurile lui. Se dusese vestea despre bradul cu cea de-a doua viață, dar nimeni nu pricepea ce se întâmplase. Bunicul Copilului locuia într-un sat aninat într-o pădure de brazi și știa câte-n lună și-n stele. Veni bunicul, privi copacul, îi cercetă ramurile vii, tulpina puternică. Scobi cu grijă și găsi rădăcina proaspătă, crescută de curând. Se gândi un timp și-apoi desluși Copilului care era înțelesul întâmplării. Copacul renăscuse din dragoste: dragostea copilului pentru el, copacul şi dragostea copacului pentru pământul de care nu se putuse desprinde." (dung Silvia Kerim Conacul cu viată vocnică

Întocmește planul simplu de idei al textului.​

Answer 1

Răspuns:

1. Împachetarea ornamentelor bradului pentru ca sarbatoarea trecuse.

2. Motivele Copilului de a avea un brad împodobit in curte.

3. Bradul renăscut din dragostea copilului.