A. Asupra acestui Mircea,care a inceput mai inainte de razboi, plecand impreuna cu imparatul romanilor (romano-german) Sigismund,Baiazid al lui Amurat gasindu-i vină ,a pornit cu razboi (..).. Dar Mircea,strangand cu grija oastea tarii si a pus la adapost in muntele Brasovului femeile si copiii. Mai dupa aceea insa se tine si el cu armata pe urma lui Baiazid prin padurile de stejar ale tarii , sa nu fie usor de umblat si nici lesne de cucerit (...) si se lupta cu el in chip stralucit B . Iancu s-a nascut din tata român (...) ; prin destoinicie si virtute a facut cinste neamului sau mai presus de asteptarea tuturor. El (a dat dovada) nu numai in intelepciune , ci si de o indelungata experienta, fiind deprins mereu cu razboaiele C. Cand tiranul a auzit acestea, i s-a facut negru inaintea ochilor si turbat de manie si-a strans armata de pretutindeni si , in vreme de primavara, a venit la Danubiu . Dar vlahul (Vlad Tepes) i-a mutat pe toti supusii lui in locuri stramte de munte si in locuri acoperite de paduri ; si campuri le-a lasat pustii si vitele de tot felul le-a manat mai inauntrul hotarelor; iar insusi cu armata se atinea toata ziua in locuri scutite de shile si paduri dese 1. Rezuma, in cate un singur enunt , continutul fiecaruie dintre texte 2. Indica o asemanare intre textele A si C in privinta tacticii de lupta descrise
3. Precizeaza o consecinta a tacticii de lupta utilizate de domnii români,pentru armata otomana.
Răspunsuri la întrebare
1. A.Mircea cel Batran a obtinut o victorie stralucita in fata sultanului Baiazid.
B. Iancu de Hunedoara, luptator desavarsit, cinsteste prin faptele lui originea sa romaneasca.
C. Sultanul, ofensat de politica dusa de Vlad Tepes, a organizat o campanie impotriva acestuia, trecand Dunarea in Tara Românească
2. Asemanarea identificată in sursele A si C este legata de aplicarea acelorași tactici premergatoare unei confruntări armate : retragerea populatiei din fata invadatorilor, pustiirea campiilor (adtfel incat cei care au intrat in tara nepoftiti sa nu se poata hrani) si hartuirea permanenta a celor care veneau cu intentii războinice.
3. Aceste tactici folosite de voievozii romani aveau ca scop slăbirea forțelor armatelor otomane si demoralizarea soldaților, astfel incat, in confruntarea finala, românii (de fiecare data mult mai putin numerosi decât turcii) sa aiba sansa la victorie