Question

A. "Începuturile Războiului Rece sapă o prăpastie între cele două Europe. Temându-se de expansionismul sovietic, țările Europei Occidentale îşi întorc privirea spre Statele Unite care le oferă un ajutor economic prin planul Marshall şi o protecție militară prin semnarea Pactului Atlanticului. În ceea ce privește țările din estul Europei ocupate de Armata Roşie, acestea trec printr-un proces de satelizare politică şi economică ce le aduce la o aliniere totală față de Uniunea Sovietică. Odată cu lovitura de la Praga, apoi blocada Berlinului din 1948, Europa devine teatrul principal al Războiului Rece. (...) Declanşarea în 1950 a războiului din Coreea duce la o delimitare clară a blocurilor antagoniste - Tratatul Atlanticului de Nord şi Tratatul de la Varşovia. (...). În Occident psihoza anticomunistă duce la o vânătoare de vrăjitoare, în timp ce mişcarea de decolonizare sprijinită de URSS şi de China este percepută ca o fațetă a ofensivei comuniste." (Serge Berstein, Pierre Milza - Istoria Europei, vol.V) B. "În URSS este epoca marilor epurări şi a monolitismului. Căci Stalin este îngrijorat de pericolul contaminării de sciziunea iugoslavă. Pentru a scăpa de pericolul comunist, Europa Occidentală, inspirată de Jean Monnet, pune bazele unificării sale. Moartea lui Stalin în 1953, urmată de armistițiul din Coreea, deschide o perioadă de destindere pe care Hrusciov o va califica drept coexistență pașnică. Acordurile de la Geneva asupra Indochinei (1954), împăcarea dintre sovietici și liderul iugoslav Iosip Broz Tito, tratatul austriac de stat (1955), acordurile asupra regiunii Sarre şi a Triestului, marchează reluarea dialogului şi înlăturarea riscului imediat al unui război." (Serge Berstein, Pierre Milza - Istoria Europei, vol.V) Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerințe: 1. Numiți conducătorul politic ce utilizează termenul de coexistență pașnică din sursa B 2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la satelizarea țărilor est-europene 3. Menționați planul de ajutor economic la care se referă sursa A, respectiv numele liderului iugoslav din sursa B 4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că are loc o diminuare a riscului unui război 5. Scrieți, din sursa B, două informații care se află într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații ( cauză, respectiv efect) 6. Prezentați două acțiuni întreprinse de România comunistă, în relațiile internaționale, în perioada Războiului Rece​

Answer 1

Bună!

  (✿◡‿◡)

 1. Numiți conducătorul politic ce utilizează termenul de coexistență pașnică din sursa B.

 Conducătorul politic ce utilizează termenul de coexistență pașnică este „Hrusciov”.

 2. Precizați, din sursa A, o informație referitoare la satelizarea țărilor est-europene.

 O informație referitoare la satelizarea țărilor est-europene, din sursa A, este: „În ceea ce privește țările din estul Europei ocupate de Armata Roșie, acestea trec printr-un proces de satelizare politică și economică ce le aduce la o aliniere totală față de Uniunea Sovietică.”

3. Menționați planul de ajutor economic la care se referă sursa A, respectiv numele liderului iugoslav din sursa B.

 Planul de ajutor economic la care se refă sursa A este „planul Marshall”, iar liderul iugoslav din sursa B este „Iosip Broz Tito”.

 4. Scrieți pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că are loc o diminuare a riscului unui război.

B

 5. Scrieți, din sursa B, două informații care se află într-o relație cauză-efect, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect).

Cauză: „Pentru a scăpa de pericolul comunist”;

Efect: „Europa Occidentală, inspirată de Jean Monnet, pune bazele unificării sale”;

6. Prezentați două acțiuni întreprinse de România comunistă, în relațiile internaționale, în perioada Războiului Rece.

   În anul 1949 România a aderat la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Liderul organizației era Uniunea Sovietică. Consiliul și-a propus să dezvolte relațiile economice și comerciale dintre statele membre, acestea fiind țările comuniste din Europa de Est. Ca urmare, între România și Bulgaria a fost construit Podul Giurgiu-Ruse.

   În anul 1964 a existat un moment de distanțare al României față de Moscova, deoarece țara noastră a fost singurul membru din Pactul de la Varșovia care a refuzat planul Valev, propus de sovietici. Se dorea ca România și Bulgaria să se axeze pe agricultură, iar celelalte state pe industrie. Dej a considerat că ideea nu este eficientă, astfel că planul nu a fost aplicat.