a.Sa se arate ca:
1/√2+1/√3=1/3√2-2√3
b. Determinati partea intreaga si prima cifra de dupa virgula a numarului
a=(3√2-2√3)^-1.
c. Determinati numerele rationale x, y ce satisfac egalitatea:
(5+2√2)·x+(1-√2)·y=4+3√2
Va rog frumos sa ma ajutati! Dau coroana si 100 de puncte!
Raportez abuzurile!!!!! Multumesc! ;)
Utilizator anonim:
pentru clasa a 8-a ?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
a)
1/√2+1/√3=1/(3√2-2√3)
√2/2 +√3/3=(3√2+2√3)/(18-12)
(3√2+2√3)/6=(3√2+2√3)/6, adevarat
b)
a=(3√2-2√3)^(-1)=1/(3√2-2√3)
Presupunem ca (3√2-2√3)>1
3√2>2√3
ridicam la patrat:
18>12, adevarat
Deoarece (3√2-2√3)>1, a=1/(3√2-2√3)<1, deci este subunitara, rezulta
ca partea sa intreaga este ''0".
c)
(5+2√2)·x+(1-√2)·y=4+3√2
5x+2√2x+y-√2y=4+3√2
(5x+y)+(2x-y)√2=4+3√2
Rezulta:
5x+y=4
2x-y=3
Adunam relatiile:
5x+y+2x-y=4+3
7x=7
x=1
y=-1
1/√2+1/√3=1/(3√2-2√3)
√2/2 +√3/3=(3√2+2√3)/(18-12)
(3√2+2√3)/6=(3√2+2√3)/6, adevarat
b)
a=(3√2-2√3)^(-1)=1/(3√2-2√3)
Presupunem ca (3√2-2√3)>1
3√2>2√3
ridicam la patrat:
18>12, adevarat
Deoarece (3√2-2√3)>1, a=1/(3√2-2√3)<1, deci este subunitara, rezulta
ca partea sa intreaga este ''0".
c)
(5+2√2)·x+(1-√2)·y=4+3√2
5x+2√2x+y-√2y=4+3√2
(5x+y)+(2x-y)√2=4+3√2
Rezulta:
5x+y=4
2x-y=3
Adunam relatiile:
5x+y+2x-y=4+3
7x=7
x=1
y=-1
Presupunem ca (3√2-2√3)>1
3√2>2√3
ridicam la patrat:
18>12, adevarat
Deoarece (3√2-2√3)>1, a=1/(3√2-2√3)<1, deci este subunitara, rezulta
ca partea sa intreaga este ''0"
………………………………………………………………………..
Deasupra liniei punctate este ce ai scris tu.
Să reluăm calculul :
Presupunem ca (3√2 - 2√3) > 1 ⇒ 3√2 > 1 + 2√3
Cred că e suficient.
\\
Răspuns de
1
1/√2+1/√3=1/3√2-2√3
Mai clar : 1/√2 + 1/√3 = 1/(3√2 - 2√3)
Vom porni de la membrul din dreapta și, prin transformări succesive,
vom ajunge la membrul din stânga.
[tex]\it \dfrac{^{3\sqrt2+2\sqrt3)}1}{\ \ \ 3\sqrt2 - 2\sqrt3} =\dfrac{3\sqrt2+2\sqrt3}{(3\sqrt2)^2-(2\sqrt3)^2}=\dfrac{3\sqrt2+2\sqrt3}{18-12}=\dfrac{3\sqrt2+2\sqrt3}{6} \\\;\\ \\\;\\ = \dfrac{3\sqrt2}{6} + \dfrac{2\sqrt3}{6} = \dfrac{\sqrt2}{2}+\dfrac{\sqrt3}{3} =\dfrac{\sqrt2}{\sqrt2\cdot\sqrt2}+\dfrac{\sqrt3}{\sqrt3\cdot\sqrt3} =\dfrac{1}{\sqrt2}+\dfrac{1}{\sqrt3} [/tex]
b)
Folosind punctul a) putem scrie:
√2 și √3 trebuie să-i știm, cu o aproximație rezonabilă.
√2 ≈ 1,41
√3 ≈ 1,73
Înlocuind în ultima parte a expresiei, obținem
0,70+0,57 ≈ 1,2 (prima zecimală e sigură !)
Pentru a elimina "nostalgia" aproximărilor, care nu e chiar departe de a fi
constructivă, s-ar putea gândi așa :
3√2 - 2√3 <1 ⇔ (3√2 - 2√3)² <1² ⇔ 18-2·3√2·2√3 +12 <1 ⇔ 30 -12√6 < 1 ⇔
⇔ 30 - 1 < 12√6 ⇔ 29 < 12√6 ⇔29² < (12√6)² ⇔ 841 < 864 (A)
Deci, 3√2 - 2√3 < 1 ⇔ 1/(3√2 - 2√3 ) > 1 ⇔(3√2 - 2√3)^(-1) > 1
Se poate arăta, similar, că expresia este < 2, adică :
1 < (3√2 - 2√3)^(-1) < 2 ⇒ [(3√2 - 2√3)^(-1) ] =1
Mai clar : 1/√2 + 1/√3 = 1/(3√2 - 2√3)
Vom porni de la membrul din dreapta și, prin transformări succesive,
vom ajunge la membrul din stânga.
[tex]\it \dfrac{^{3\sqrt2+2\sqrt3)}1}{\ \ \ 3\sqrt2 - 2\sqrt3} =\dfrac{3\sqrt2+2\sqrt3}{(3\sqrt2)^2-(2\sqrt3)^2}=\dfrac{3\sqrt2+2\sqrt3}{18-12}=\dfrac{3\sqrt2+2\sqrt3}{6} \\\;\\ \\\;\\ = \dfrac{3\sqrt2}{6} + \dfrac{2\sqrt3}{6} = \dfrac{\sqrt2}{2}+\dfrac{\sqrt3}{3} =\dfrac{\sqrt2}{\sqrt2\cdot\sqrt2}+\dfrac{\sqrt3}{\sqrt3\cdot\sqrt3} =\dfrac{1}{\sqrt2}+\dfrac{1}{\sqrt3} [/tex]
b)
Folosind punctul a) putem scrie:
√2 și √3 trebuie să-i știm, cu o aproximație rezonabilă.
√2 ≈ 1,41
√3 ≈ 1,73
Înlocuind în ultima parte a expresiei, obținem
0,70+0,57 ≈ 1,2 (prima zecimală e sigură !)
Pentru a elimina "nostalgia" aproximărilor, care nu e chiar departe de a fi
constructivă, s-ar putea gândi așa :
3√2 - 2√3 <1 ⇔ (3√2 - 2√3)² <1² ⇔ 18-2·3√2·2√3 +12 <1 ⇔ 30 -12√6 < 1 ⇔
⇔ 30 - 1 < 12√6 ⇔ 29 < 12√6 ⇔29² < (12√6)² ⇔ 841 < 864 (A)
Deci, 3√2 - 2√3 < 1 ⇔ 1/(3√2 - 2√3 ) > 1 ⇔(3√2 - 2√3)^(-1) > 1
Se poate arăta, similar, că expresia este < 2, adică :
1 < (3√2 - 2√3)^(-1) < 2 ⇒ [(3√2 - 2√3)^(-1) ] =1
Alte întrebări interesante
Geografie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă