Question

Ajutati-ma cu o poveste cu un impact emotional (bucurie, tristete etc.) care colegi sa fie atenti la mine. Pt o nota mare colegii trebuie sa fie atenti la mine si sa starnesc o emotie si nu stiu ce sa fac, Ajutati-ma va rog!!

Answer 1

Personal,eu nu fac din fericire un scop.Sau daca-i un asa zis scop ma intereseaza prea putin destinatia.Drumul mi se pare cel care trebuie cu adevarat privit cu atentie,umblat cu simt de raspundere.Caci stii,cand ajungi la fericire,realizezi ca de fapt,cel care te-a facut fericit a fost drumul asta pe care-l considerai anevoios...O,Doamne cat de mult putem sa gresim cand apostrofam drumul spre fericire,nici macar nu ne dam seama.
Pe drum,ni se intampla atat de multe si ce-i drept,noi alegem daca la sfarsit ne izbim cu nasul de fericire sau de un cimitir de intamplari.Si pe drum se intampla lucruri urate.Lucruri care te marcheaza,care-ti lasa cicatrici pe suflet.Pierzi oameni pe care n-ai fi crezut ca o sa-i pierzi.Auzi cuvinte care te sfasie si multi dintre noi isi termina drmul tarandu-se.Dar raul are si el doar o parte,nu acapareaza intreaga calatorie.Se intampla si lucruri frumoase,stii?Prietenii legate,pe care nici cele mai urate furtuni nu le poate rupe,oameni frumosi,amintiri de care iti depinde respiratia. Traim momente pe care nu le-am putea uita,nici daca am incerca.Traim adevaruri crude care ne taie.Si momente care par a fi cutite si sageti aruncate spre noi cu o tinta perfecta.Plutim cu capul in nori sau suntem prea ancorati in realitate.
Foarte mult gresim ca nu apeciem astfel de momente.Caci la sfarsit pui mana pe fericire ca un invigator si te uiti inapoi si ai vrea sa-ti amintesti mai multe,sa spui cu mai multa satisfactie 'Da,uite,am reusit.Sunt aici.Si am reusit' 
 
Sper ca ti-am dat o idee macar or something.Iti recomand sa o citesti cu putina intonatie,deoarece am facut-o sa sune ca un monolog.Nu e cine stie ce,dar daca o fructifici s-ar putea sa iasa ceva