ajutati-ma la intrebarea:
ce hotaraste muncitorul sa faca cu darul de la boier?
din textul bogatia si veselia de petre ispirescu.
dau coroana si inima!!!
cine stie acest text sa-mi raspunda la intrebarea asta!!!
Răspunsuri la întrebare
,,Și, puindu-i în mînă o pungă cu o mie de galbeni, se duse pe ici încolo.
Muncitorul cum se văzu cu banii în mînă se întoarse acasă, adună pe lîngă dînsul pe toți copiii săi și începu să se laude că ce fel de om și cum a fost el în tinerețele lui. „Dovadă despre aceasta, zise el, este că vecinul cel bătrîn, bogatul de peste drum, a lăsat cu sufletul ca moștenitorii lui să-mi dea o mie de galbeni. Iată-i.“
Și îi numărară și îi socotiră și nu lipsea nici unul. Era o mie în cap.
Acum se puseră la sfat ce să facă cu banii. Unul zise una; altul zise alta. Lor nu li se părură bune sfaturile Unul mai zise ca să ia o moșie cu arendă.
— Aș! răspunse altul. Ca să fii arendaș trebuie să știi carte, să faci la socoteli, să stai cu boierii și cu zapciul la taifas. Nu face pentru noi.
— Ba să mergem la oraș să deschidem o boltă.
— Ba să ne facem zarafi.
Din una din alta se apucară la ceartă.
De unde pînă aci era veselie mare în bordeiul lor, de cînd intrase mia de galbeni în casa lor, parcă intrase dracul neunirei și al zarvei. Nici tu cîntare, nici tu jocuri, nici tu nimic.
Femeia muncitorului se luă de gînduri. Ea zise:
— Bărbate, de cînd a intrat diavolul ăsta de aur în casa noastră, pace nu mai este.
Și luînd punga cu totul, o aruncă într-un rîu ce curgea p-aproape de coliba lor.
Copiii, cum văzură una ca asta, săriră cu toții, intrară în gîrlă și începură a căuta punga cu galbenii, să se înece oamenii și mai multe nu; și de lăsat nu se lăsară pînă ce nu găsiră punga și o scoaseră afară.
Și întorcîndu-se cu dînsa acasă, bătrînul muncitor zise:
— Știți ce? ca să fie pace, eu voi lua jumătate din bani și jumătate să-i împărțiți între voi. Așa mi se pare a fi cu dreptul.
Cînd auziră copiii una ca aceasta, toți săriră cu zurbaoa, că de ce bătrînul să ia mai mult?
Ce să tot lungim vorba? Două, trei zile cît trecură pînă să-și facă ei planurile și să se învoiască ce negoț să facă bordeiul lor era ca și pustiu. Nu se auzea nici cîntări, nici chilomane de rîs, nici jocuri! Stau toți cu totul și chibzuiau și puneau la cale lucruri ce au rămas baltă.
Bogatul își chemă nevasta în seara dîntîi și îi zise să asculte la veselia oamenilor din bordei. Ea nu auzi nimic.
A doua seară și a treia tot așa. Se mira și ea; cînd a patra zi dimineața, văzu pe vecinul lor cel sărac că vine la dînșii.
Bogatul ieși afară să vază ce poftește. Vecinul începu a zice:
— Boierule, fă-ți pomană cu noi și priimește-ți darul înapoi. De cînd acest diavol a intrat în bordeiul meu, pacea n-am mai văzut-o cu ochii. Ia-ți banii și fii sănătos. D-ta cu bogăția d-tale, eu cu sărăcia mea; d-ta cu posăcia d-tale, eu cu veselia ce am învățat.
Și, întorcîndu-se la casa lui, el cu ai lui începură a urma, ca mai-nainte, să cînte și să joace. Bogăția ieșise pe fereastră. Veselia intrase pe ușă."
Acesta este fragmentul care ne intereseaza.
După ce a fost primit aurul, familia muncitorului a inceput sa se întrebe ce sa faca cu ei. Toti spuneau cate ceva, iar din discuția a inceput sa se transforme in cearta. Si cum in casa se auzeau numai cântece și râsete, acum nu se mai auzea nimic. Soția muncitorului a aruncat punga in garla, dar copiii au luat-o inapoi si au dus-o la tatăl lor. Acesta a spus sa ii împartă. El trebuia sa ia jumătate din bani, iar copiii lui cealalta jumatate. Odraslele au sărit în sus de nervi. Pana la urma, muncitorul S-a dus la bogat si i-a dat aurul inapoi spunandu-i ca e mai fericit sărac. Asa bogăția a iesit pe fereastra si veselia a intrat în casa lor.