Question

Ajutati-ma va rog am nevoie de o compunere descriptiva cu titlul amurg de toamna in care sunt pe o câmpie și este o inserare de toamna plz

Answer 1

Amurg de toamnă 

Soarele se lăsa repede deasupra orizontului iar răcoarea incepea să ne înțepe. Norii erau scăldați în ape de foc care se intensificau pe măsură ce soarele cobora iar câmpia parcă urma să fie incinerată. Micile rozătoare alergau către vizuini, foșnind orin ierburi ca niște domnișoare în rochiile lor de muselină. 

Vântul ațipise intr-o văgăună, motiv pentru care frunzele roșcate ale celor câțiva pomi de pe câmpie moțăiau și ele, îmbătrânite.

Nimic nu prevestea că va strica liniștea acestui tablou idilic in culori calde, insă, deodată, soarele incendiat fu înghițit de nori sălbatici și negri care prevesteau o ploaie nesfârșită. Vântul se trezi buimac și incepu să alerge incoace si încolo, sfâșâind frunzele și purtându-le cu el.

Noaptea căzu parcă mai repede și doar liniștea monotonă a picăturilor de apă se mai auzea. 

Answer 2

            O adiere sublima anunta inserarea peste sat. Ma plimbam prin campia pustiie auzind un singur zgomot, al pasilor pierduti in departare. Pamantul era acoperit de o patura multicolora de frunze ruginii  ale copacilor de parca ar fi fost indragostite de acesta. Soarele se pierdea printre norii cenusii prezicand ca va fi un amurg de toamna. O singura adiere a trebuit ca toti copacii sa se legene iar frunzele sa inceapa un dans nesfarsit.  Umbrele razelor de soare se amestecau straniu intre pamant si cer. 
         Nu dura mult, si incepu a picura. Se vedea cum lacrimile lui septembrie udău pământul. Nu voiam sa plec acasa. Imi era bine aici. Ma simteam in largul meu. Ma gandeam la un amurg de poveste. Unde numai eu si soarele fara puteri vom putea vorbii. Culorile toamnei… galbene, aurii, arămii… iti incarca sulfetul de bucurie si de fericire.
         Nu ma asteptam sa se lasa seara, ultima clipa in care soarele imi mai poate mangaia pielea catifelata. Razele palide ale soarelui si-au facut datoria si intr-o secunda cercul de foc disparu de pe cer. Ultima adiere din aceasta seara incepu a soptii de parca chiar Yasmin Mogahed era langa mine:“Sa stii ca transformarea incepe uneori cu o toamna. Asa ca niciodata sa nu blestemi toamna.”