ajutați-mă va roggg frumos
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Există 2 tipuri de nutriție: autotrofă și heterotrofă. Nutriția autotrofă se poate realiza prin fotosinteză sau prin chemosinteză.
Nutriția heterotrofă poate fi: saprofită, parazită sau mixotrofă.
Plantele superioare pot avea nutriție autotrofă prin fotosinteză. Fotosinteza este un tip de nutriție bazat pe preluarea din mediu a unei surse de carbon anorganic, apă și săruri minerale și prelucrarea acestora, cu ajutorul energiei luminoase, în substanțe organice, necesare vieții plantei. În timpul procesului, se degajă oxigen. Organul specializat în fotosinteză este frunza, unde se află cloroplaste clorofilă.
Formula fotosintezei:
lumină
CO2 + H2O + săruri minerale -----------------> subst. organice + O2
Nutriția heterotrofă saprofită se află la unele specii de bacterii care sunt descompunători. Nu afectează organismele vii, ci doar cele moarte, hrănindu-se cu substanțele organice din ele, oxidându-le până la substanțe anorganice, care sunt eliminate în mediu. Practic, organismele saprofite preiau din mediu o sursă de carbon organic.
Nutriția heterotrofă parazită se află la unele plante parazite, cum ar fi lupoaia sau torțelul, care nu au pigmenți pentru a face fotosinteză și absorb seva altor plante cu ajutorul unor prelungiri numite haustori. De asemenea, există și bacterii parazite, cum ar fi: Laboulbenia bayeri, care parazitează muștele de casă, fiind utilă omului. Bolile produse de bacterii se numesc bacterioze, de pildă: TBC.
Mai există și ciuperci parazite, care produc boli numite micoze. De exemplu tricofiția, care este o boală de piele.
Nutriția mixotrofă nu este un tip fundamental de nutriție, dar apare la plantele cu hrănire mixtă: autotrofă și heterotrofă. De exemplu, plantele carnivore fac fotosinteză, dar se hrănesc și heterotrof saprofit cu muște. Sau vâscul care este o plantă semiparazită, trăiește pe copaci și absoarbe seva.
Animalele și, inclusiv omul, au hrănire bazată pe sistem digestiv. Sistemul digestiv este format din două părți:
1. tub digestiv - cavitate bucală, faringe, esofag, stomac, intestin subțire, intestin gros;
2. glande anexe - glande salivare, ficatul și pancreasul.
În cavitatea bucală se află dinții, limba și glandele salivare. Dinții slujesc la transformări mecanice (mărunțirea hrănii), limba este un organ musculos și destul de complex, permite transformări fizice (umectare cu salivă), iar transformările chimice care au loc în cavitatea bucală sunt reprezentate de amilaza salivară, o enzimă aflată în salivă, care hidrolizează amidonul preparat până la stadiul de maltoză.
Hrana trece, apoi, prin esofag, de unde ajunge în stomac, unde au loc transformări chimice cu ajutorul sucului gastric. Apoi, hrana merge spre intestinul subțire, spre cel gros, și, în final, resturile rămase nedigerate sunt eliminate prin rect și anus.
Ficatul secretă bila, un suc digestiv care emulsionează grăsimile, iar pancreasul secretă suc pancreatic.