ajutațimă va rog cu o compunere cu titlul Neatenția
Răspunsuri la întrebare
*compunere cu acest titlu acesta am avut si eu de facut la scoala
Răspuns:
Neatentia
Afară este o zi urâtă şi ploiasă. Maria tocmai a sosit de la şcoală. Este singură acasă.
Înfrigurată şi obosită de vremea mohorâtă de afară, se întreabă ce ar putea face pentru a alunga frigul ce-i bântuia mintea şi corpul.
De lecţii nu are chef chiar acum. Acestea mai pot aştepta, îşi spune ea. În acel moment îi vine ideea: „aş putea face o baie fierbinte”. Se îndreaptă către baie, după care dă drumul apei în cadă şi potriveşte temperatura. Nici nu termină bine de reglat apa, că din camera alăturată se auzi ţârâitul telefonului.
– Alo, Maria?
– Da, Cristina!
– Maria, spune-mi şi mie, ce lecţie avem pentru mâine, la limba română?
Maria îi explică colegei ei cele necesare. După ce epuizară subiectul şcoală, au discutat despre cumpărăturile pe care le-a făcut Cristina zilele trecute. Fără să-şi dea seama timpul a trecut, fata uitând cu totul de apa din cadă. La un moment dat, Maria sare ca muşcată de şarpe:
– Cristina! Apa! Am uitat de ea! strigă în receptor Maria.
– Ce apă? Nu înţeleg! spuse Cristina.
– Apa a dat pe afară, adăugă speriată Maria. Şi închise telefonul fără să-şi ia la revedere de la colega ei.
S-a îndreptat spre baie, exact la timp. Apa era aproape să inunde camera de lângă baie. A închis repede robinetul, după care s-a apucat să şteargă apă care pusese între timp stăpânire pe toată baia. În câteva minute nu mai era nici strop de apă în baie. Fericită că a scăpat cu atât, Maria se îndreptă către telefon pentru a-i povesti păţania ei şi Cristinei. Oricum, lecţia pe ziua de astăzi o învăţase: niciodată să nu laşi apa să curgă nesupravegheată.
Într-o după-amiază de toamnă, mi-am terminat lecțiile și voiam să mă recreez, dar dintr-o dată aud strigătul mamei. Voia să mă duc la market să îi cumpăr ceva trebuitor, iar eu am pornit la drum.
Marketul era aproape, cam de la două străzi de blocul nostru. Am ajuns la market, am cumpărat tot ce-i trebuia mamei mele, iar după ce am ieșit afară am mers până la trecerea de pietoni. Aș fi vrut să traversez când va fi strada liberă, dar am mers totuși până la trecere. Când am ajuns, trebuia să aștept mult și nu mai aveam răbdare. Mi-am propus să traversez până la jumătatea străzii. Asta am și făcut, am traversat cu succes, însă când am traversat cealaltă jumătate, m-am împiedicat și am căzut. Am avut noroc că o mașină a oprit brusc atunci când m-a văzut. Îmi pare bine că sunt bine și că nu am pățit ceva. Dată viitoare voi aștepta până se va face semaforul verde.