Question

ajutatima va rog sa fac o poveste eu sunt o carte

Answer 1

CHESTIA CEA ROSIE Undeva la poalele dealului Magurii, pe care oamenii il poreclisera, pe buna dreptate, ,,La cioroi’’, se intalneau cateva paraiase care, nemaiavand unde sa curga formara un elesteu destul de mare ca sa fie vestit printre pescarii amatori din zona. Printe tufele de trestie, la umbra racoroasa a unei salcii, doua suflete s-au intalnit si au inceput a povesti.
 Tantarul fericit ( primu capitol) ….
- Eu am iesit ieri! (Pentru cine nu a inteles, cele doua suflete erau de fapt doi tantari care, prospat iesiti din stadiul de nimfa, s-au apucat sa eploreze lumea in zbor pentru a-si indeplini rostul. Cel care incepuse a vorbi era cu burdihanul plin de sange, satul si afisa o mina de superioritate si fericire. )
 - Pai, vad ca te-ai cam ghiftuit, frate! De unde norocul asta, ca eu umblu de cinci zile si n-am gasit nimic!
- Hmmmm….. , este vorba de experienta. Cat am fost larva am stat si mi-am aprofundat cunostintele, astfel incat am nimerit din prima! Cand am iesit la suprafata, am tras prima gura de aer, mi-am scuturat aripile ca sa se usuce mai repede si dupa vreo doua bazaieli de incercare am reusit sa-mi i-au zborul si am zburat glont pana in varful salciei. De acolo am studiat imprejurimile si deodata am zarit animalul, care statea nemiscat, cu ochii bulbucati si privirea fixata catre o chestie rosie, care din cand in cad intra sub apa si iesea fulgerator. M-am apropiat de el, l-am inconjurat de vreo cateva ori, ca sa vad de unde sa incep.
  - Era mare animalul? Cum arata? Ce fel de animal era?
- Habar n-am, dar era mare si era invelit in culori nemaintalnite la alte nimale, dar ceea ce era mai ciudat era ca nu se misca!
 - Nu cumva era mort?
 - Nici vorba! Ii simteam respiratia si il vedeam clipind. Totusi nu am inteles de ce se uita atat de atent la chestia aia rosie ce plutea undeva in fata lui, in apa. Cred ca era hipnotizat de aceasta. Cand i-am zburat prin fata ochilor, am observat ca i s-au marit pupilele, s-a uitat o secunda spre mine, apoi si-a indreptat din nou privirea catre chestia aia rosie. Da, sunt sigur ca era hipnotizat.
- Si? Hai, continua, ca nu mai pot de curiozitate!
 - Pai, ce sa zic! Mi-am luat inima-n dinti si m-am asezat usor pe ceafa lui. Nici o miscare. Am inceput sa ma hranesc, era hrana berechet. Am si schimbat locul de cateva ori, intepandul dupa pofta inimii, dar asa animal tantalau, nu am mai vazut in viata mea.
- Si? Atat? Mai este pe aici animalul?
 - Stai sa ajung pana la capat cu povestea. Satul fiind, am zburat din locul de unde am iesit si am dat de veste celor cateva mii de frati ai mei, despre animalul tantalau. Au plecat astia, cu matele chioraind de foame, direct la tinta. - Si? inteaba tantarul cel flamand. Mai este animalul ala acolo?
 - Habar n-am, am venit aici sa ma adapostesc la umbra si sa-mi fac siesta. Oricum, pe caldura asta nu cred ca mai e.
- Fericitule! exclama celalat tantar ciudos.