Question

Ajutatima va rogg :( Am nevoie de o compunere despre importanta monumentului de arhitectura casa , pornind de la versurile : "Casa parinteasca nu se vinde"

Answer 1

M-am născut şi am trăit într-o casă, care a fost demolată în urmă cu aproape cincizeci de ani. M-am mutat în alta, dar, culmea, niciodată nu m-am visat în casa nouă, ci tot în cea veche. Din cea veche mai este doar o moviliţă de pământ care acoperă nişte pietre din fondaţie, care n-au mai fost scoase. Şi totuşi!  Pot reconstitui vechea casă cu lux de amănunte până în cele mai mici detalii. Văd cele două cămăruţe, dintre care doar una terminată, în care se înghesuiau un pat, o masă, două scaune şi o sobă de cărămidă. Văd o tindă îngustă cu prispă, care a fost închisă apoi cu patru ferestre, în care mama aşezase în fiecare câte patru sacsii(ghivece)  cu puturoase(muşcate). Prin ghivecele acelea găseam câteodată câte un bănuţ uitat! Văd pământul de pe jos, pe care mă jucam cu scăunelul cu patru picioare, cu pisica, cu ghemele de aţă, cu chibriturile şi cu glodurile de porumb. Văd scara cu cinci trepte, care cobora într-o grădiniţă de câteva palme, în care se înghesuiau tot felul de soiuri de flori, un păr cu pere ,,ruginii”, un pui de cireş şi doi stupi. Văd uliţa pe care am crescut, pe care mă jucam, pe care mă simţeam ,,ca la mine acasă”. Văd oborul(curtea) şi casa bunicilor. Cum poţi să uiţi casa părintească?! Ea este, ca şi tine însuţi, rodul dragostei părinţilor tăi, cuibul din care ţi-ai luat zborul la un moment dat. Cum pot s-o uit, când ştiu cu cât chin au construit-o, pentru că s-au iubit şi m-au iubit. Pentru ca să construiască acea casă, părinţii furau noaptea lemne din Bremăna. Bunicul avea pădure la Conac, dar îi avertiza în fiecare zi să nu cumva să îndrăznească să taie de la el  o creangă măcar. Pentru casa aceea părinţii cărau apă din Vârtoape cu spinarea, cu hârdăul pe ciobârneac, în timp ce boii bunicului se jucau în obor.  În polata din spatele casei, după streaz, mă ascundea tata cu o oaie, când veneau de la primărie să facă recensământul animalelor.  Mă acoperea cu o pătură şi trebuia să ţin oaia, ca nu cumva să zbiere şi să ne dea de gol. Acolo, lângă casă, era cuptorul în care mama făcea pâine, pe vatra căruia făcea mâncare. Sub părul din obor puneam vara măsuţa cu trei picioare şi ne aşezam pe scăunele şi mâncam. Văd iagudul(dudul) uriaş din colţul casei. Niciodată nu cred că voi mai găsi iagude atât de bune ca acelea. Mă urcam pe curte, de pe curte pe polată şi de pe polată pe casă, ca să mănânc iagude… Era marea mea aventură! A uita casa părintească înseamnă a o vinde. Cel care-şi uită casa părintească este un om fără trecut, este ca o ţară fără istorie. Sper ca te.am ajutat.Succes