Ajutor urgent!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Anexe:
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
17
Buna! Sper sa iti fie de folos raspunsurile pe care le-am formulat!
1. Asa cum reiese din contextul in care este utilizat in sursa A, termenul de voievodat desemneaza o "formatiune statala incipienta". 2. O caracteristica a voievodatelor este aceea ca, asa cum reiese si din sursa A, aceste au fost forme incipiente de organizare politica ce au stat la baza constituirii ulterioare a statelor feudale: "Din toate aceste cnezate si voievodate se va constitui, in prima jumatate a secolului al XIV-lea, statul feudal Tara Romaneasca."
De asemenea, tot din sursa A se desprinde faptul ca voievodatele erau conduse de "sefi politici", persoane cu diverse atributii (administrative, judiciare, militare etc), care au avut rolul de intermediari intre autohtoni si migratori ("... au reglementat relatiile cu migratorii si viata a continuat"). O alta caracteristica ce poate fi desprisa din sursa B este faptul ca voievodatul lui Gelu era slab din punct de vedere militar, aflat in imposibilitatea de a se impotrivi tendintelor expansioniste maghiare: "...nu au alte arme decat arcul si sagetile. Si ducele lor, Gelu, e putin statornic si nu are in jurul sau ostasi buni, care sa cuteze a se impotrivi curajului ungurilor."3. Sursa A, in special, permite o documentare despre constituirea statelor medievale romanesti pentru ca mentioneaza atestarea in cadrul Diplomei Cavalerilor Ioaniti a voievodatelor si cnezatelor care au stat la baza intemeierii statului medieval Tara Romaneasca. In schimb, sursa B se focalizeaza pe prezentarea bogatiilor naturale ale spatiului intracarpatic, care au atras dorinta Regatului Maghiar de a pune stapanire pe aceasta zona; cucerirea spatiului transilvanean nu era dificila in conditiile in care conducerea locala era inferioara si nu detinea mijloace militare de a se opune unei invazii. 4. Asa cum reiese din sursa A, voievodatele romanesti s-au format din cauza pericolului extern, in contextul invaziilor migratorilor: "La numai sase ani de la marea invazie tataro-mongola(1242), in spatiul dintre Dunare si Carpatii Meridionali sunt atestate mai multe formatiuni politice incipiente (...)", a nevoii de aparare. De asemenea, alte cauze ale crearii voievodatelor sunt: largirea schimburilor economice, stratificarea societatii din interiorul uniunilor de obsti.
1. Asa cum reiese din contextul in care este utilizat in sursa A, termenul de voievodat desemneaza o "formatiune statala incipienta". 2. O caracteristica a voievodatelor este aceea ca, asa cum reiese si din sursa A, aceste au fost forme incipiente de organizare politica ce au stat la baza constituirii ulterioare a statelor feudale: "Din toate aceste cnezate si voievodate se va constitui, in prima jumatate a secolului al XIV-lea, statul feudal Tara Romaneasca."
De asemenea, tot din sursa A se desprinde faptul ca voievodatele erau conduse de "sefi politici", persoane cu diverse atributii (administrative, judiciare, militare etc), care au avut rolul de intermediari intre autohtoni si migratori ("... au reglementat relatiile cu migratorii si viata a continuat"). O alta caracteristica ce poate fi desprisa din sursa B este faptul ca voievodatul lui Gelu era slab din punct de vedere militar, aflat in imposibilitatea de a se impotrivi tendintelor expansioniste maghiare: "...nu au alte arme decat arcul si sagetile. Si ducele lor, Gelu, e putin statornic si nu are in jurul sau ostasi buni, care sa cuteze a se impotrivi curajului ungurilor."3. Sursa A, in special, permite o documentare despre constituirea statelor medievale romanesti pentru ca mentioneaza atestarea in cadrul Diplomei Cavalerilor Ioaniti a voievodatelor si cnezatelor care au stat la baza intemeierii statului medieval Tara Romaneasca. In schimb, sursa B se focalizeaza pe prezentarea bogatiilor naturale ale spatiului intracarpatic, care au atras dorinta Regatului Maghiar de a pune stapanire pe aceasta zona; cucerirea spatiului transilvanean nu era dificila in conditiile in care conducerea locala era inferioara si nu detinea mijloace militare de a se opune unei invazii. 4. Asa cum reiese din sursa A, voievodatele romanesti s-au format din cauza pericolului extern, in contextul invaziilor migratorilor: "La numai sase ani de la marea invazie tataro-mongola(1242), in spatiul dintre Dunare si Carpatii Meridionali sunt atestate mai multe formatiuni politice incipiente (...)", a nevoii de aparare. De asemenea, alte cauze ale crearii voievodatelor sunt: largirea schimburilor economice, stratificarea societatii din interiorul uniunilor de obsti.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Ed. muzicală,
8 ani în urmă
Istorie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă