Ajutor Urgent Va rog
Demonstrează caracterul romantic al Luceafarului !va rog cine ma poate ajuta cu mai mult ii dau si funda !
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Viziunea romantica este data de tema, de motivul luceafarului, de structura, de amestecul genurilor, de lirism si stil. Astfel, unul din argumentele ce demonstreaza caracterul romantic al poeziei "Luceafarul" e dat de tema reprezentata de relatia geniu-societate. Problema geniului este privita de poet din perspectiva filozofiei lui Schopenhauer, potrivit careia, cunoasterea lumii este accesibila numai omului de geniu, care este capabil sa depaseasca sfera subiectivitatii, sa se depaseasca pe sine, inaltandu-se in sfera obiectivului. Fiindu-i caracteristica inteligenta si ratiunea pura, are puterea de a se sacrifica pentru atingerea scopului. Spre deosebire de el, omul de rand nu-si poate depasi conditia subiectiva, fiind dominat de vointa oarba de a trai.
Puterea de sacrificiu a omului geniu in numele implinirii idealului absolut este ilustrata in acest poem de intensitatea sentimentului de iubire care duce la renuntarea la nemurire. Luceafarul formuleaza sintetizator diferenta care-l separa de fata de imparat: "eu sunt nemuritor/ Si tu esti muritoare", dar din iubire accepta supremul sacrificiu cerut de fata, prin aceasta afirmandu-si superioritatea. Daca fata, omul comun, nu se poate inǎlta la conditia de nemuritor, Luceafarul,geniul, este capabil, din iubire, sa accepte conditia de muritor: "Da, ma voi naste din pacat/ Primind o alta lege,/Cu vesnicia sunt legat,/Ci voi sa ma dezlege" Poemul romantic, construit pe tema destinului omului de geniu intr-o lume marginita si meschina, incapabila de a-l intelege si ostila acestuia "Luceafarul" este, in acelasi timp, un poem desavarsit al iubirii ideale, pe care poetul a cautat-o cu sete nespusa toata viata, inaltandu-se inspre ea necontenit ca o vapaie din propria-i mistuire.
Motivele literare existente in poem, justifica la randul lor caracterul romantic al poeziei "Luceafarul", motivul dominant fiind cel al Luceafarului. Acesta este validat ca simbol al fiintei superioare, al geniului, beneficiind de o valenta dubla. Bivalenta eroului Luceafar-Hyperion impune o structura bipolara, de stricte simetrii ale poemului, avand ca sursa gandirea kantiana, adica eroul se va ipostazia intr-o infatisare sau alta dupa cum priveste. Astfel, fata intoarsa spre pamanteni este fata pe care acestia o vad prin prisma simturilor lor, si pe care o numesc Luceafar, reprezentand fanicul dupa cum spunea L.Blaga, iar fata ascunsa simturilor umane, stiuta doar de Demiurg, Hyperion, reprezinta numenul, esenta, cripticul, Luceafarul fiind capacitatea nemasurata de iubire, iar Hyperion capacitatea de cunoastere filozofica specifica divinitatilor.