Question

Alcatuieste o poveste pentru copii, in care sa prezinti importanta mirosului in viata animalelor/a unui animal . Intituleaza povestea

Answer 1

                                                 Vulpea si frica
  In mijlocul padurii, la adapostul unui brad inalt, traiau o iepuroaica si puii ei.
  Iepurasii deschisesera de cateva zile ochii si priveau curiosi orice miscare a mamei lor. Intr-o zi, iepuroaica pleca dupa hrana si dupa ceva timp se intoarse la puii. A fost pentru prima oara cand cei mici au simtit mirosul de iarba proaspata si verde, iarba pe care mama le-o adusese din poiana.
Curiosi, au intrebat-o pe iepuroaica unde a gasit aceasta iarba gustoasa si ea le-a povestit ca, la vreo jumatate de ora de topait prin padure, urmand cursul paraului, se gaseste o poiana bogata in felurite soiuri de ierburi gustoase. I-a avertizat insa ca le este interzis sa se duca in poiana singuri pentru ca locul nu este lipsit de pericole. Atunci au auzit iepurasii pentru intaia oara de vulpe sau de vanator.,, Pe vanator il puteti auzi de cele mai multe ori, este om, nu este foarte priceput in a se ascunde, insa cu vulpea e o alta poveste. E sireata si cu blana ei roscata cu tot se stie ascunde bine printre ierburile mai inalte...trebuie sa va folositi de nas, el va va da de veste daca in iarba se afla vreo sireata!'' le spuse iepuroaica puilor. Acestia, nedumeriti, intrebara:,, Dar cum vom stii cum miroase o vulpe daca nu am intanit-o niciodata?''. ,,Va veti da seama pe loc'', le raspunse iepuroaica.
Intr-o zi, plecata prin padure cu treburi, puii se jucau la umbra bradului. Unul dintre ei avu nastrusnica idee de a pleca in expeditie pana la poiana cu iarba deasa si gustoasa. Ceilalti il urmara. Chiar inainte sa li se iveasca poiana in fata ochilor, iepurasii se ridicara pe doua picioare si nasucurile lor adulmecau pofticios aerul in care plutea mirosul de iarba proaspata. Dorind sa se infrunte cat mai degraba, au uitat de sfatul mamei si au dat buzna in mijlocul poienii. Fericiti, au inceput sa smulga iarba si sa se infrupte. Dintr-o data, cel mai mare dintre frati inepu sa adulmece o bucatica de pamant. Simtea un miros diferit de tot ceea ce simtise pana acum, nu era iarba, nu era pamant sau fructe, nu era nici mirosul omului cu palarie si pusca pe care il vazuse de multe ori plimbandu-se prin padure. Era ceva strain.. era.. ,,Vulpea!'' striga el ingrozit si o lua la goana spre desisul padurii. Ceilalti iepurasi o luara si ei la fuga, care incotro, incercand sa se ascunda in padure. In spatele lor, vulpea roscata alerga amenintator. Se lacomi insa alergand cand dupa unul, cand dupa altul, si cei mici reusira sa fuga intr-un suflet spre casa. Iepuroaca ii astepta ingrijorata. ,,Mama, mama!'' strigara iepurasii in cor. ,,N-ai sa crezi cu cine am dat nas in nas!''. ,,Ba cum nu, dragii mei! Stiu exact cu cine v-ati intalnit.''le raspunse linistita iepuroaica dupa ce--i numara.,,Stii ca ne-am intalnit cu vuplea? Dar cum?'' intrebara cei mici curiosi.,,E foarte simplu.'' le raspnse iepuroaica. ,, Pot mirosi frica la voi, iar pe cumatra o simt de aici..e in poiana, a obosit de cat a alergat . Sa va fie invatatura de minte, dragii mei. Urechile sunt facute sa fie ciulite si nasul sa adulmece. si acolo unde urechile se inseala, vederea da gres, folositi-va intotdeauna nasul!''le spuse iepuroaica puilor sai.