Alcătuiește trei compuneri alegând titlurile preferate din următoarea listă:
,,Greierele şi furnica"
Călătorie în jurul Pământului"
,,Dărnicie"
„La bunici"
,,Prăjitura"
.In pădure"
„Un joc"
,,Inventatorul"
„Cartea de pe noptieră"
„Singur acasă"
Ai grijă: Fă-ți un plan al lucrării;
Conținutul compunerii trebuie să fie legat de titlul ales;
Pe măsură ce scrii, recitește textul ca să nu te abați de la subiect;
Respectă toate celelalte conditii de redactare a textului.
Răspunsuri la întrebare
La bunici
Pe dealul înzăpezit, cum nu a mai fost niciodată, stăteau Eduard și Genoveva cu o expresie de îngrijorare pe chip.
-Ce să facem? Sania e stricată, schiurile sunt îndoite, placa este la reparat.
-Eduard, nu te mai îngrijora. Am o idee. Să mergem la bunici.
-La bunici? Și ce să facem? Stai...Genoveva, ești genială!
Eduard știa că la bunici, era zăpadă și aveau o sanie. Bunicii locuiau într-un sat micuț, dar friguros.
-Sania este perfectă!
Ajunși în sat, copii i-au mulțumit bunicului pentru sanie și bunicii, pentru ciocolata caldă. Ziua a fost minunată!
Cartea de pe noptieră
Ce surprize o așpetau pe Miriam, nu știam. Am aflat de la un bun prieten de-al meu. Povestea era cam așa:
Miriam citea seara, înainte de culcare. Citea din cartea ei preferată. Ce citea? Citea povestea ,,Magia curcubeului de gheață". O carte frumoasă! Acolo era vorba despre o pasăre de gheață care dorea să ajungă la capătul curcubeului.
Miriam se opri, se acoperi cu plapuma ei moale și adormi lăsând cartea pe noptieră.
Noaptea, când Miriam dormea, se întâmplase ceva. Din carte ieșiseră toate personajele iar fetița se trezi speriată. Era încă noapte când pasărea de gheață îi spunea fetei dorința ei cea mai mare. Dar nu era nici un curcubeu iarna! Iar ea era o pasăre de gheață. Lăsând interesul realității, Miruna îi spusese de curcubeul de gheață. Nu exista, dar în povești, totul putea fi real. Pasărea ciocănea cu ciocul gheața, iar Miriam o lua și o punea peste celelalte bucăți. Le puseră într-o poziție, că ziceai că era un curcubeu de gheață. Pasărea îi mulțumi, și dintr-o dată dispăru. Atunci, fata se trezi. Visase. Cartea de pe noptieră i-a dat un vis cu o poveste fericită. Dacă vreți să trăiți povești, lăsați-vă cartea pe noptieră!
Singur acasă
Kevin iubea iarna. De ce? Fiindcă era zăpadă. Dar mama lui nu îl lăsa să iasă afară, ca să nu se murdărească în zăpadă. Așa că Kevin dorea să rămână singur acasă, ca să iasă afară. Și la școală se gândea la asta. Dar profesorii le luau copiilor pauza iar ei nu mai puteau ieși afară. Când venea tatăl lui cu mașina ca să îl ducă acasă, era grăbit iar Kevin nu avea timp să se joace. El se gândea la asta în timpul orelor. Mai ales în cea de matematică.
-Kevin, cât este 120:2 ? spuse profedoara
-Singur acasă. Opa! Scuazți-mă! Este 60
-Ești foarte îngândurat!
Băiatul vroia afară.
Când ajunse acasă, mama îl lăsă afară, și nu își mai dorea să fie singur acasă.
Doar când rămase singur, ieșise vicleanul din casă iar mama care venea, l-a văzut. De atunci, la școală el tot răspunde ,,Singur cacasă" dar mama nu îl mai lasă nici două secunde în pace, după ce vine de la școală.