Alcătuiește un discurs scris cu tema : Sistemul de alianțe al lui Stefan cel Mare
Răspunsuri la întrebare
Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. Calitățile umane, cele de om politic, de strateg și de diplomat, acțiunile sale fără precedent pentru apărarea integrității țării, inițiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admirația unor iluștri contemporani, iar grație tradiției populare a fost transformat într-un erou legendar.
La 11 februarie și 5 iulie 1450, prin două acte emise la Roman, respectiv la Suceava, domnul Moldovei, Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan cel Mare, a prestat omagiu față de Ioan de Hunedoara, guvernatorul Regatului Ungariei.[1] Acest fapt a provocat reacția Poloniei. La 15 octombrie 1451 Bogdan al II-lea a fost ucis la Reuseni de către Petru Aron, cu sprijinul unei părți a boierimii moldovene. După uciderea tatălui său Bogdan, Ștefan vine cu oaste, ajutat de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești, și - după înfrângerea lui Petru Aron în „tina de la Doljești”, la 12 aprilie și la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava și pe locul ce se chema câmpia Direptății, lângă cetatea de scaun, întreabă pe toți de față, dacă le este cu voie să le fie domn. Întreaga adunare în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveți, ostași și „toată țara” proclamară pe Ștefan ca domn legiuit al Moldovei în scaunul părinților și strămoșilor lui.
Ioan de Hunedoara l-a sprijinit pe fiul lui Bogdan al II-lea, Ștefan cel Mare, pe scaunul Moldovei. Nu a reușit însă să-l impună pe tron, din cauza frontului antiotoman. Ioan de Hunedoara a murit după victoria de la Belgrad (1456) asupra sultanului Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.
Linia politică a lui Ioan de Hunedoara a fost dusă mai departe de Matia Corvinul, fiul său, devenit rege al Ungariei în 1458.
În primăvara anului 1457 Ștefan, susținut de partida boierească din Țara de Jos și un corp de oaste muntean, l-a învins pe Petru Aron, interpusul polon, care s-a refugiat în Polonia împreună cu susținătorii săi.
Victoriile militare și lunga domnie, care a asigurat stabilitate și dezvoltare țării, l-au consacrat pe Ștefan cel Mare ca cel mai mare domnitor al Moldovei. El a știut adesea să profite de conjunctura internațională pentru a oferi țării și domniei o poziție favorabilă în contextul transformărilor politice și militare care s-au succedat în această parte a Europei în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
Sper ca team ajutat:)