Alcatuiti o scurta compunere cu titlul ,,Toamna,in padure,, , in care sa folositi seriile de sinonime:copac,arbore,arbust,tufa,creanga,ram,ramura,carare,poteca,drum,cale,vanăt,cenusiu,tulbure,plumburiu,a cadea,a se desface si perechile de antonime
Cald-rece
Luminat-intunecat
Repede-incet
Infrunzit-desfrunzit
Ajutatima este urgent imi trebuie imediat va rog ajutatima
Dau coroana.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
22
Toamna în pădure
Este toamnă. Vântul rece suflă cu putere peste crengile copacilor vestejiți.Potecile sunt pustii. Doar frunzele plumburi mai cutreieră cărarea spre pădure. Arborii bătrâni își desfac frunzișul din calea mea. făcându-mi loc în casa lor. Domină întunericul....O ramură de desprinde de sus, și cade-n calea mea. Lumina se prevede prin frunzișul unui brad. Tufa de zmeură îmi iese în cale drept la colț. Un iepuraș aleargă mai repede ca niciodată, semn că un pericol se-apropie. Cu inima cât un purice, pășesc înainte... O privire mi se-aruncă dintr-un arbust pitic. Era caldă.... și dintr-o dată tufișul se mișcă încet.... Speriată, fac un pas înapoi. Dar o căprioară sare în calea mea și îmi încântă privirea. Era atât de frumoasă, încăt la soare te puteai uita, dar la ea ba! ... Am cutreierat pădurea îndrumată de jivinele pădurii, care parcă mă cunoșteau... Nu îmi mai era frică de nimic... Chiar și la cel mai mic pericol, animalele mă protejau.... Din acea zi, am mers mereu acolo. Căprioara era cea mai bună prietenă a mea, căreia îi împărtășeam totul.. Simțeam că mă înțelege....Mă asculta în tăcere, uneori parcă îi venea și ei să plângă odată cu mine... O iubeam.. Și ea mă iubea pe mine.... Aveam o mulțime de prieteni în pădure, prieteni adevărați!
Sper că te-am ajutat!
Este toamnă. Vântul rece suflă cu putere peste crengile copacilor vestejiți.Potecile sunt pustii. Doar frunzele plumburi mai cutreieră cărarea spre pădure. Arborii bătrâni își desfac frunzișul din calea mea. făcându-mi loc în casa lor. Domină întunericul....O ramură de desprinde de sus, și cade-n calea mea. Lumina se prevede prin frunzișul unui brad. Tufa de zmeură îmi iese în cale drept la colț. Un iepuraș aleargă mai repede ca niciodată, semn că un pericol se-apropie. Cu inima cât un purice, pășesc înainte... O privire mi se-aruncă dintr-un arbust pitic. Era caldă.... și dintr-o dată tufișul se mișcă încet.... Speriată, fac un pas înapoi. Dar o căprioară sare în calea mea și îmi încântă privirea. Era atât de frumoasă, încăt la soare te puteai uita, dar la ea ba! ... Am cutreierat pădurea îndrumată de jivinele pădurii, care parcă mă cunoșteau... Nu îmi mai era frică de nimic... Chiar și la cel mai mic pericol, animalele mă protejau.... Din acea zi, am mers mereu acolo. Căprioara era cea mai bună prietenă a mea, căreia îi împărtășeam totul.. Simțeam că mă înțelege....Mă asculta în tăcere, uneori parcă îi venea și ei să plângă odată cu mine... O iubeam.. Și ea mă iubea pe mine.... Aveam o mulțime de prieteni în pădure, prieteni adevărați!
Sper că te-am ajutat!
DanyAdriana:
Multumesc foarte mult ca mai ajutat
Alte întrebări interesante
Istorie,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Engleza,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Informatică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă