Am de analizat cuvintele din prima strofa a poeziei lacul si de argumentat ca apartine genului liric si mesajul textului. Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă, Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă. Va rog!Urgent!Multumesc! :)
rahe:
apartenenta genului doar la prima strofa? eu am apatenenta genului liric la poezia asta da nu pe strofe...
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
5
In opinia mea, opera literara "Lacul" de Mihai Eminescu apartine genului liric, deoarece prezinta toate particularitatile(trasaturile) specifice acestuia: exprimarea directa a starilor si a sentimentelor, expresivitatea accentuata prin mijloace artistice inedite si structurarea in versuri si strofe.
In primul rand, poetul isi exprima direct sentimentele de admiratie fata de frumusetea feerica a naturii, cadrul perfect in care poate visa la iubirea ideala. Lacul, apartinand planului real, devine astfel un martor al reveriei indragostitului care isi imagineaza intalnirea cu iubita sa intr-un decor vegheat de "lumina blandei lune", plutind in luntrea mica, in armonie cu intreaga natura. Faptul ca e vorba doar de o aspiratie catre implinirea iubirii este sustinut de prezenta verbelor la modul conjunctiv: "sa sarim", "sasa plutim", "sa scap", "fosneasca", "sune". Revenirea la realitatea solitara ii provoaca un puternic sentiment de dezamagire marcat si de prezenta punctelor de suspensie: "Dar nu vine....", precum si de prezenta verbelor la persoana I : "suspin", "sufar".
In al doilea rand, limbajul capata o valoare expresiva deosebita prin utilizarea figurilor de stil, intre care se remarca personificarea naturii: "lacul...tresarind", "inganati de glas de ape", "unduioasa apa sune"; epitetul cromatic: "lacul cel albastru", "cercuri albe", "nuferi galbeni". Ele compun sugestive imagini artistice vizuale si auditive care emotioneaza cititorul. De asemenea, muzicalitatea versurilor, data de rima incrucisata, completata de asonanta, de masura de opt silabe si ritmul teohaic, sporesc valoarea artistica a limbajului.
In concluzie aceasta opera literara are toate notele definitorii ale unui text liric.
In primul rand, poetul isi exprima direct sentimentele de admiratie fata de frumusetea feerica a naturii, cadrul perfect in care poate visa la iubirea ideala. Lacul, apartinand planului real, devine astfel un martor al reveriei indragostitului care isi imagineaza intalnirea cu iubita sa intr-un decor vegheat de "lumina blandei lune", plutind in luntrea mica, in armonie cu intreaga natura. Faptul ca e vorba doar de o aspiratie catre implinirea iubirii este sustinut de prezenta verbelor la modul conjunctiv: "sa sarim", "sasa plutim", "sa scap", "fosneasca", "sune". Revenirea la realitatea solitara ii provoaca un puternic sentiment de dezamagire marcat si de prezenta punctelor de suspensie: "Dar nu vine....", precum si de prezenta verbelor la persoana I : "suspin", "sufar".
In al doilea rand, limbajul capata o valoare expresiva deosebita prin utilizarea figurilor de stil, intre care se remarca personificarea naturii: "lacul...tresarind", "inganati de glas de ape", "unduioasa apa sune"; epitetul cromatic: "lacul cel albastru", "cercuri albe", "nuferi galbeni". Ele compun sugestive imagini artistice vizuale si auditive care emotioneaza cititorul. De asemenea, muzicalitatea versurilor, data de rima incrucisata, completata de asonanta, de masura de opt silabe si ritmul teohaic, sporesc valoarea artistica a limbajului.
In concluzie aceasta opera literara are toate notele definitorii ale unui text liric.
Alte întrebări interesante
Chimie,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Engleza,
9 ani în urmă