Limba română, întrebare adresată de constantinpascu, 9 ani în urmă

Am de facut o poezie despre echipa FC STEAUA BUCURESTI pentru ora de sport,ca sunt corigent :(

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de alexstoica26

Steaua e echipa noastra
E legenda Ros-Albastra !
Steaua inseamna biruinta
Prin iubire si credinta
Si la bine si la greu
Steaua e destinul meu
Steaua-i calea mea in viata
Steaua-i singura speranta
Steaua este visul meu ,
Daruit de Dumnezeu ! Ce poeta sunt =D

constantinpascu: Bravo,esti stelista?

anagrigore: ale 3 ori te urasc petrolule

alexstoica26: Nu sunt microbista , sunt poeta =l

anagrigore: te urasc petrolule

anagrigore: esti foarte poeta

Răspuns de anagrigore

Fiecare razboi il ducem cu fruntea sus
Avem 11 eroi, multi adversari de rapus
Avem un nume destin ROSU-ALBASTRU culori
Avem sange latin: SUNTEM INVINGATORI!!!
In fiecare minut suntem alaturi de voi
Cu STEAUA pana la moarte castigati pentru noi
Avem peluza ce striga: BINE-ATI VENIT IN INFERN
Iar adversari de frica nu se mai vad pe teren
EL campionul Dica cel mai sanatos pe parcurs
Avem traditie-n spate si numele LACATUS!!!
Avem gazonul in suflet si cantam pana murim: STEAUA TE IUBIM <3

Avand in vedere ca sunt stelist sunt mandru de ce am facut sper ca te-am ajutat! si daca da te rog sa-mi dai coroana

anagrigore: ms

Întrebarea anterioară

Următoarea întrebare

Alte întrebări interesante

Chimie, 8 ani în urmă

Determinați metalul care conține 13,5· 10^{23} electroni de valență într-un volum de 7,5 cm^{3} . ( Densitatea metalului este de 2,7 g/cm^{3} )...

Limba română, 8 ani în urmă

Va rog frumos dau coroana.

Limba română, 8 ani în urmă

Explicați semnificatia comparatiei:"Luna plină se ridicase in cumpăna cerului și plutea prin văzduhul albăstrui-gălbui ca o corabie rotundă de aur.".

Limba română, 9 ani în urmă

Mos Miron prisacarul povestirea 1. Tema : Povestirea textului Prisăcarul era un bătrân frumos ca sfinţii icoanelor, dar nu trist, ci cu ochii râzând de gânduri năstruşnice. - Atunci să mergem oleacă şi pe la muştele noastre, Mihăiţă. Mihai aştepta cu ochii pierduţi la marginea zării. Sub fruntea rotundă se adunau gânduri şi luări-aminte, cum se strâng albinele la urdiniş.