Am nevoie de un ajutor .Analiza economiei romanesti din perioada comunista.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Petru Groza, lider al Partidului Naţional Român la Marea Unire din 1918, de trei ori doctor în drept, administraţie şi economie, cunoscut pentru apetitul său de petrecăreţ, dar şi fiind mare amorez, era speculatorul perfect.
Nu a reuşit mai nimic în politica interbelică şi, deşi era putred de bogat şi ar fi vândut orice pentru a ajunge într-o poziţie de putere în România.
Petru Groza şi partidul său de buzunar, Frontul Plugarilor, a fost ales de sovietici şi impus nu pentru a conduce România, ci pentru a masca precum un paravan din funcţia de premier al României, jaful la care ţara noastră a fost supusă după al Doilea Război Mondial.
Astfel, dacă în 1945 celelalte ţări europene, capitaliste şi comuniste au reînceput construcţia, reconstrucţia, în România nici nu a putut fi vorba de aşa ceva, încă cinci ani după război.
Economia României ocupate (1944 - 1957)
Scanteia despagubiri URSS.png
În 1945, agricultura scăzuse la nivelul de după Războiul de Independenţă, iar foametea a atins în 1947 un nivel mai crunt decât cel din 1907.
În judeţele Moldovei s-au produs în acel an doar 5.000 de vagoane de cereale, de patru ori mai puţine decât ar fi fost necesare pentru hrănirea populaţiei.
Istoricii nu ştiu nici azi exact dacă în acea perioadă au pierit de foame zeci de mii sau doar mii de români.
Americanii au alocat un ajutor umanitar de trei milioane de dolari pentru hrănirea populaţiei României ocupate de ruşi.
Transporturi cu ajutoare în hrană au mai venit din Suedia, Elveţia, Vatican şi chiar din Bulgaria, dar în tot acest timp, trenuri cu cereale, lemn , petrol, minereuri şi alte resurse plecau deja în URSS, căci România pierduse războiul şi despăgubirea fusese evaluată la 300 de milioane de dolari.
Despăgubiri plătie URSS de către România
Stabilite prin tratatul de pace: 300 milioane de dolari
Reale, rezultate din subevaluare: 2 milioane de dolari;
din răscumpararea SOVROM: 5 milioane de dolari.
TOTAL plătite (până în 1975): 7 milioane de dolari.
Comparabil în epocă cu întreg PIB-ul României, această datorie a fost umflată la două miliarde de dolari, plus încă cinci miliarde de dolari răscumpărarea SOVROM-urilor. Abia după 30 de ani de la sfârşitul războiului, România a încheiat plata unor despăgubiri către URSS care au totalizat de 15 ori PIB-ul ţării din 1945. Dar poporul nu ştia asta, oamenii mureau de foame şi poate se bucurau citind în "Scânteia" că ruşii ne-au mai redus datoria. Este greu de făcut o comparaţie în bani, căci din Germania ruşii au fabrici cu totul, au demontat căile ferate, le-au transferat în URSS dar este posibil ca, în valoare absolută, jaful făcut în România de ruşi să fi depăşit despăgubirile făcute de Germania către URSS după al Doilea Război Mondial.
Petru Groza, impulsiv şi autoritarist, dar superficial, teatral şi pervers la nevoie, nu a fost niciodată membru al Partidului Comunist, lucru foarte ciudat, deşi exista suspiciunea că ruşii l-ar fi folosit pentru a-i finanţa pe comunişti înainte şi în timpul războiului. A rămas cu al său Front al Plugarilor, un partid inexistent, care s-a şi desfiinţat în 1953 după ce Petru Groza nu a mai fost premier. Preferinţa lui Stalin pentru acest trădător român este aparent ciudată. Într-una din notele scrise chiar de către Petru Groza după moartea lui Stalin, acesta povesteşte cum a câştigat simpatia dictatorului sovietic încă de la prima lor întâlnire