Am nevoie de un eseu nu mic la tema Stefan cel Mare aparator al crestinitatii
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
anii 1457 şi 1504. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi dediplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării,iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştricontemporani, iar, graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un eroulegendar.După uciderea tatălui său Bogdan, Ştefan vine cu oaste, ajutat deVlad Ţepeş, domnul Ţării Româneşti, şi - după înfrângerea luiPetru Aronîn "tinade la Doljeşti", la 12 aprilie si la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceavaşi pe locul ce se chema
câmpia Direptăţii
, lângă cetatea de scaun, întreabă pe toţi de faţă, dacă le este cu voie să le fie domn. Întreaga adunare în fruntecu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveţi, ostaşi şi "toată ţara" proclamară peŞtefan ca domn legiuit al Moldovei în scaunul părinţilor şi strămoşilor lui.Moldova in timpul domniei lui Ştefan cel MareÎn vremea lui Ştefan,Moldovase întindea peste toate ţinuturile de laCarpaţiirăsăriteni până la Nistru. Ţăraniirăzeşi, proprietari de pământ, erauchemaţi să vie la solicitarea domnului la "oaste". Alături de ei, un rolimportant jucau
cetele
boierilor, care veneau cu ţăranii de pe moşiile lor, şi
cetele
târgurilor, alcătuite din târgoveţi, care se puteau strânge mai repede încaz de nevoie. Oastea mare a lui Ştefan era deci o "oaste de ţară", la vremeaaceea puţini fiind
lefegii
(mercenari). Ţara era apărată de cetăţi caSorocaşiCetatea Albăla Nistru, cetăţileHotinului,Tighineişi Sucevei la Nord, spreCarpaţiCetatea Neamţului, iar peSiretcetatea Romanului.
Răspuns:
anii 1457 şi 1504. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi dediplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării,iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştricontemporani, iar, graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un eroulegendar.După uciderea tatălui său Bogdan, Ştefan vine cu oaste, ajutat deVlad Ţepeş, domnul Ţării Româneşti, şi - după înfrângerea luiPetru Aronîn "tinade la Doljeşti", la 12 aprilie si la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceavaşi pe locul ce se chema
câmpia Direptăţii
, lângă cetatea de scaun, întreabă pe toţi de faţă, dacă le este cu voie să le fie domn. Întreaga adunare în fruntecu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveţi, ostaşi şi "toată ţara" proclamară peŞtefan ca domn legiuit al Moldovei în scaunul părinţilor şi strămoşilor lui.Moldova in timpul domniei lui Ştefan cel MareÎn vremea lui Ştefan,Moldovase întindea peste toate ţinuturile de laCarpaţiirăsăriteni până la Nistru. Ţăraniirăzeşi, proprietari de pământ, erauchemaţi să vie la solicitarea domnului la "oaste". Alături de ei, un rolimportant jucau
cetele
boierilor, care veneau cu ţăranii de pe moşiile lor, şi
cetele
târgurilor, alcătuite din târgoveţi, care se puteau strânge mai repede încaz de nevoie. Oastea mare a lui Ştefan era deci o "oaste de ţară", la vremeaaceea puţini fiind
lefegii
(mercenari). Ţara era apărată de cetăţi caSorocaşiCetatea Albăla Nistru, cetăţileHotinului,Tighineişi Sucevei la Nord, spreCarpaţiCetatea Neamţului, iar peSiretcetatea Romanului.
Explicație: