Question

am nevoie urgent de intemierea Moldovei ..... mersi!

Answer 1

Descălecatul Moldovei reprezintă la origine o versiune inițială a întemeierii Țării Moldovei, asociată cu tradiția orală și cu cronicile moldovenești. Lipsa unei baze documentare valabile pentru întemeierea statului feudal moldovenesc - spre deosebire de cea aflată la dispoziție pentru întemeierea Țării Românești - a făcut ca mult timp în istoriografia românească să domine această versiune a cronicarilor, Moldova fiind considerată ca produs al unui „descălicat”. Conform tradiției, întemeierea noului stat este asociată cu numele lui Dragoș, primul voievod al Moldovei, care, venind pentru vânat din Maramureș la malurile râului Moldova și plăcându-i locurile, le-a populat cu români maramureșeni. Dacă voievodul Dragoș a fost considerat „Descălecătorul”, Bogdan I, care a domnit în Moldova până în 1365, este considerat întemeietorul statului de sine stătător cu reședința la Baia, Dragoș fiind doar cel care reușise să înființeze o nouă entitate politico-teritorială numită Moldova, dependentă însă de Regatul Ungar. Prin persistența noțiunii în istoriografia națională, Descălecatul Moldovei a reușit până la urmă să se asocieze definitiv cu procesul de întemeiere a statului românesc de la est de Carpații Orientali.

Answer 2

Pe teritoriul Moldovei existau cnezate şi voievodate ce căzuseră sub stăpânirea cumanilor şi mai apoi a tătarilor care ameninţau să cucerească regatul Ungariei. Pentru a le putea face faţă, regele Ludovic cel Mare a înfiinţat între Siret şi Carpaţi o „marcă” de apărare, sub conducerea unui voievod român din Maramureş pe nume Dragoş.Însă întemeierea Moldovei ca stat independent este datorată „descălecării” unui alt conducător, pe nume Bogdan. Încă din vremea când era în Maramureş, el era pomenit în documentele cancelariei ungare ca „infidel” şi chiar „infidel notoriu”, adică necatolic. Voievod de credinţă ortodoxă precum alţi conducători români din Transilvania, Bogdan s-a opus convertirii la catolicism pe care doreau să o impună atât regele cât şi papa, acesta fiind unul dintre motivele plecării sale din Maramureş. La 1359 el a trecut împreună cu familia şi apropiaţii săi de partea cealaltă a Carpaţilor, silind pe urmaşii lui Dragoş să părăsească ţara şi întemeind o nouă domnie. Mai târziu însă, sub presiunea Ungariei şi a Poloniei, fiul lui Bogdan, Laţcu, a fost nevoit să se convertească la catolicism, o episcopie catolică fiind înfiinţată la Siret în anul 1370. Soarta ţării va fi hotărâtă sub urmaşul acestuia, marele domn Petru Muşat  care, deşi căsătorit cu o nobilă poloneză, a reuşit cu multă abilitate să evite asimilarea în sfera catolică, devenind un mare apărător al ortodoxiei în această regiune. El a extins şi întărit domnia, aşezând scaunul domnesc la Suceava, unde a ctitorit biserica numită „Mirăuţi”.