Question

Am si eu o intrebare la limba romana.Ajutati-ma.....Va rog....
Prin repetarea si prin acumularea unor determinari diferite, ochii iubitei devin simbolul central al poeziei.Discutati intre voi ce ar putea reprezenta ei in contextul poeziei, pornind de la urmatoarele sugesii:
- frumusetea fizica a iubitei;
- frumusetea sufleteasca a acesteia(caldura, bunatatea, profunzimea)
- misterul dragostei sau al fiintei iubite;
- melancolia, tristetea iubitei.
Va rog sin suflet sa ma ajutati....!!!!!!!!!

Answer 1

La ce poezie te referi? La "Izvorul noptii" ? Daca la aceasta opera te referi, atunci raspunsul ar fi urmatorul :

Autorul se adreseaza fiintei iubite printr-o invocatie retorica, si isi incepe monologul confesiv, care la inceput exprima o constatare obiectiva , si anume culoarea ochiilor fiintei admirata( negri, culoarea misterului si a intunericului) dar dupa cateva versuri incepe un monolog subiectiv, unde ochii iubitei sunt vazuti ca fiind locul de unde toata natura devine vie, locul de unde toata natura izvoraste sublim sub forma unui izvor asemanant cu o mare de intuneric, Observam o simetrie intre incipitul si epilogul poeziei, unde substantivul de origine adjectivala "frumoaso" si structura "lumina mea" impart acelasi caz : Vocativ. Totdata, in ultimele doua versuri este prezent un oximoron : "Asa's de negri ochii tai, / lumina mea." ceea ce arata contrastul dintre negrul ochilor femeii iubite  si lumina interioara a sufletului. 

Practic, raspunsul e corect pentru toate variantele enumerate de tine mai sus, in afara de ultima, cea cu melancolia.