Limba română, întrebare adresată de dd2528mc, 9 ani în urmă

Am vevoie de o compunere de tip pastel 14randuri dau coroana si puncte in plus.

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de viogeoionut
1
Amurg de toamna . Toamna a sosit aducând cu ea covorul multicolor de frunze , pictând natura in nuanțe roșii-arămii si împrăștiind miros de castane coapte si gutui . Amurgul toamnei învăluie natura intr-un abur de ceata răcoros , adesea misterios ,pictat parca de un artist priceput . Culorile amurgului ne lasa muți de uimire, măiestria cu care toamna a amestecat galben si roșu , ruginiu si arămiu , adesea folosind si gri par desprinse dintr-o carte cu povesti . Toamna reușește sa ne încânte de fiecare data simțurile amestecand melancolia cu visarea.

dd2528mc: Multumesc, dar cum iti dau coroana?
viogeoionut: Cu drag ! O sa iti apara cel mai inteligent raspuns :)
dd2528mc: Ma poti adauga la prieteni? :)
Răspuns de Utilizator anonim
0

Gânduri de toamnă

Sfârâie viaţa lângă mine, dar toamna cu-ale sale mreje-i atât de ispititoare încât magia pulbere revarsă peste ea.
Şi încep a trece prin culorile toamnei în paşi jucăuşi sau solemni întocmai ca şi clipa ce-o simt. Văd cu aceiaşi ochi ca şi ieri, dar azi trăirea mi-e alta ...
 Toamna ... fericirea pasului nevinovat. Toamna ... fericirea pasului regăsit în omul de lângă tine. Toamna ... fericirea fiecăruia aşezată-n pas de viaţă.
Şi azi inima tresare când văd care pline cu bostani ... ce frumoase felinare devin şi joacă multă, zbenguită-n foşnet de frunze şi copii.
Văd dealurile pline cu pictori anonimi ce dau culoare şi splendoare, uimire, chiar şi lor, de zămislirea întrupată din vârful bidinelei aruncată. 
Şi trec copii, şi oameni mari râzând, sunt uliţele pline cu de toate: parfum de struguri şi gutui, de fâşâiala fasolei azvârlite şi-a păpuşoiului scăpat din carele-ncărcate.
Şi aripi mari şi tinere se-ndrept spre alte zări senine, ducând cu ele ruga tututor de tihnă şi iubire, de drum întors în amplu zbor. 
Uşor se lasă ploaia toamnei cu gând în ochiul meu de azi. Sunt fericită şi uimită de tot ce lasă ea de ani. Şi bogăţie, şi splendoare, şi lacrimă în zâmbet, şi pas în sfârâit de viaţă ce n-are timp să piară că toamna,
şi e măreaţă  ... şi ieri, şi azi.

Alte întrebări interesante