Analizarea primului vers din poezia ,,Noaptea...' de Mihai Eminescu
Noaptea potolit şi vânăt arde focul în cămin;
Dintr-un colţ pe-o sofă roşă eu în faţa lui privesc,
Pân' ce mintea îmi adoarme, pân' ce genele-mi clipesc;
Lumânarea-i stinsă-n casă... somnu-i cald, molatic, lin.
Multumesc. :)
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
2
Primul catren conturează atmosfera nocturnă specifică iubirii romantice, ascunse de privirile indiscrete. Imaginea focului ilustrează o antiteză cu întunericul nopţii, dar căldura lui completează caracterul intim al cadrului. Cele două epitete potolit şi vânăt exprimă, de asemenea, o armonie excepţională a spaţiului, care favorizează jocul de dragoste. Repetiţia din versul Păn'ce mintea îmi adoarme, pân'ce genele-mi clipesc realizează un paralelism sintactic ce redă gesturile amorţite, liniştite, sugerând detaşarea de zbuciumul cotidian. Descrierea gesturilor culminează cu imaginea lumânării şi a somnului care anticipează un abandon în iubire al cuplului de îndrăgostiţi.
Alte întrebări interesante
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Fizică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă